De copilărie

Copil fiind mă știam fericită,
Iubită,
Lumea în care mă învârteam ca într-un carusel plin,atât de plin de zile și nopți în care parcă atunci era loc pentru toate și toți,
Lumea aceea o mai port și azi
Cu miros cald de mame și tați,
Îi îmbrățișez în gând și-i strig
Copil răsfățat de surori și frați
Adunând amintiri sfinte în timp
Ascunzându-le în inimi,
Amintiri despre vise și lumi visate chemate,
Sub patul cu dricala cu ghije gălbui amărui și dulci
Asemenea crofnelor uriașe umflate,
Amintiri cu gustul dulce de dude crăpate
În care se întețea țipătul nemaiauzit de capre și miei,
De gâini ciufute și gâște pierdute
De șlapii gumoși de imală încărcați,
De cărțile pitite în poală
Împrumutate, furate din bibliotecile comunale,
Amintiri despre creșterea noastră în blocuri arzânde de libertate comuniste și negre de smoală,
Dar din toate îmi străbate cuvântul de mamă,
Cuvântul de tată
Amintire trează, nemauitată,
Eram copilul lor
Eram copil
Și mă port și acum asemeni unui copil
Înșirând zilele nopțile pe un fir
Cu care mă leg,cu care măsor
Timpul împletindu-l într-un nor,
Nor călător,
Nor plin de dor,
Pe care am să zbor
Asemeni unui cocor…

Napoli 05.2022

(A se lua cuvântul ,,furate “ din poezie în context poetic, nu am furat nici o carte😂)

Urare de ziua mea

Când eram mică și învățam cele zece porunci
Mi-era teamă de cea de-a opta …poruncă:Să nu furi
Să nu …dar eu,furam frumusețea cerului
Cu stele,cu ploi albastre și grele
Care-mi înfrigurau șira spinării încovoiată și roasă de rahitism,
Furam această frumusețe în vis
Ca să mă pot cuibări pricăjită și mică
În brațele mamei.
Și acum fur încă,cerul,
Misterul,
Dezleg șoaptele creierului meu,puberul
Cu o nonșalanță specifică vârstei mele de doamnă trecută,avută și avută,
Numai îngerul meu știe adevărul
Pentru că de fiecare dată când mă strecor mică și înfrigurată
În bratele tale,
Îl rog să nu spună,
Iar el mă întreabă pieptănându-și penele în grabă:
-Pe bune? Cât o să mai ții secret?
Cine-l ascultă?
Eu adorm
Și-n somn
Vă spun
Că nu regret, absolut deloc nu regret,
Încă mă joc și de aceea
Nu îmbătrânesc
Repetând cu o străduință umilă cele zece porunci ca într-un joc,
Dar sar peste opt
Și poate am noroc, să iubesc,
Ani peste o sută opt!😜😂

Franța 02.05.2022(fotografie realizată de Iacobuți Gabriel)

Duminici

Nu mai spun nimic
Nu mai strig
Nu mai ridic din sprâncene
Nu mai rezolv probleme
Nu e treaba mea
Nu e lumea mea
Și ce minunat liniștea se așterne
Și mă vâr în pat
Te iau în brațe ascunzându-mă și visez
Picuri de rouă
Plutesc pe diminețile mele
Somnabula de mine
Doarme în sfârșit când nu mai strig
Nu mai spun nimic
Și nu mai rezolv probleme.
Doar aștept să se facă liniște
Pentru a putea ierta
Greșelile părinților
Mei ai tăi ai noștri ai celorlalți
Oamenii nu mai au nevoie de oameni
În duminici se sfințesc cuvintele neauzite de îngeri!

Napoli Galleria Umberto I

De mai…mai

Astăzi mi-am smuls unghia
Să nu mai pot zgâria muchia umărului, carnea ta,
Mi-am prins limba în spinii ascuțiți ai trandafirilor albi
Și dinții i-am înfipt în încinsul asfalt,
Năucită sunt și mă prefac
În pământ,
În afânatul pământ pe care calc
Și tac.
O mie de silabe se răsfrâng în urmă și plâng
Pedepsită sunt să adorm în iubire
Ca și când,
Ca și când
Nu mi-ar ajunge,
Nu ți-ar ajunge
Inima mea,
Sufletul meu
Afrodisiacă tăcere
Pierdută în hău
Secunde efemere.
Astăzi mă transform în mimoză,râmă,tubercul de tuberoză,
Părul meu va crește și se va prelinge în tufe de iasomii de parcă ar ninge,
Sângele meu din artere și vene
Se va însămânța pe maci,pe araci în vreme,
Mi-am lăsat carnea așternut pentru vietățile pământului și scut,
Soarele mă-negrește în amiază,
Mintea plină de dor
Visează,dar
Îngerul meu nu mai cântă ca o mierlă
Uituc și mirat de faptul că tac,
De frumusețea ce o las în primăvară,
Nechează asemenea unui armăsar,
Îl strâng la pieptul meu, îi mângâi coama sălbatică
Și-i repet într-una
Fii bun și tu visează!
Visează mereu și mereu
Nu am să te dau nimănui
În vise eu sunt trează!

Fotografie realizată în 16.05.2022 Timișoara ( trandafir din grădina proprie)

Întrebare

Pentru că mă îndrăgostesc atât de repede de apusuri,
Pentru că doresc să le văd accentuată starea în surâsuri,
Pentru că văd linia spatelui tău ușor curbată
Luând din culoarea unui nor ploaia toată,
Pentru că încerc și mă mir de faptul că am încercat,
Pentru că numai știu dacă sau nu te-am rugat,
Pentru că acum nu mă mai ajută nici vestirea oricărui înger
Care trâmbițează ziua în amiază,
Pentru că am spus e mult mult prea mult,
Pentru că m-am reîndrăgostit de un cuvânt nescris șoptit pitit în creier
De o metaforă cuprinsă în noaptea pierdută pe lună
Singur sau singură tu
În care lătrau sute de câini nu la oameni ci la fapte,
Pentru că vreau să rămân să rămâi,
Pentru că în final am învățat să cer
Apusurilor și steaua cea mare și albă de pe cer
Chiar dacă ele curg mereu cu aceeași nonșalanță purtându-ne și pe noi în visare
Amintindu-ne că suntem uitare
Se spune se pune
Nu știu!

Fragment de tablou din colecția proprie( autor necunoscut)

Poezie pentru ultima secundă( dacă o să fie😉)

Dacă ne-ar transmite cineva că mai avem de trăit doar o secundă
Ce ai spune, ce ai face, la ce te-ai gândi?
Eu aș deschide ochii larg
Ca un căscat
De mulțumire
Și simultan mi-aș arcui trupul
Asemenea pisicilor
Și m-aș înălța în înalt
Ca să scap,
Să scap
De haosul sau echilibrul zilelor, aș executa o mișcare grea de mandibulă și maxilar ca și cum m-aș arăta mulțumită de un dar,
E pură manipulare, simulare e un mod de a face artă,
Dar ar spune unii:
Elena, fetele tale, iubitul tău nu intră în această ecuație?
O să le răspund
Că de foarte mult
De demult îi port cu mine
Că mi-au intrat în miros
În vene și os
Că-i știu pe de rost
Mai bine ca mine,
Că le cunosc și umbra când se rostogolește în pat
Că de acolo am împrumutat acel căscat de mulțumire, de înnoptat
Pentru ultima secundă

Pentru noi cele care…

Cred că e ok dacă ne despărțim după ce ne-am ținut în brațe 30 de minute
Dorind să să ne facem pe plac
Amabili îndrăzneți sau plictisiți amândoi
Cred că e ok după 6 luni de conviețuire împreună în camera de cămin ( fără abrobarea sau cu încuviințarea tacită a administratorului a viselor erotice sau a masturbării spumoase a colegilor tăi studenți la Politehnică) să ne despărțim fără regrete
După ce aproape ne-am înfulecat făcând sex turbat
E ok?
Nu avem aceleași idealuri el e userist eu pacifistă salvez pinguinii imperiali
Ești sudistă?
Sau anarhistă?
Polul Sud e republică sau?
Caută pe google! Îți șoptesc la ureche( avea scula mică)
Pe bune
Iar mâine te văd pe tine mutându-ți puloverele laptopul creioanele tampoanele în aceeași cameră cu miros acru de transpirație și iarbă
E ok dacă intentezi acțiune de divorț
Pentru caii verzi
Cu care am făcut amor în tinerețe
Uitând că sunt mama copilului tău
Conceput cu tandrețe?
E ok să mă reîndrăgostesc
E ok să trăiesc?
E ok să ne spunem pas
Sau bun rămas
Sau să ne asumăm
Să ne riscăm
În viață tăcând înjurând încercând rămânând el sau ea doar pentru că…

Pentru că suntem minunate ca niște flori NOI(tablou din colecția proprie autor necunoscut)

Patria mea România

Patria
Patria mea
Pe care o vestesc
De câte ori mă opresc în altă Patrie
Și nu mă rușinez că Patria mea este România Și o vestesc ca pe o mare bucurie
Și mi-e dor în fiecare zi de ea
Și mi-e dor de locul acasă
Și mi-e dor de tine casă
Și de câte ori revin
Cu un suspin de întoarcere Cu ochii înecați în lacrimi de tot ce se grăiește în românește de tot ce înseamnă mame și tați bunici și frați Chiar dacă mi-e sufletul plin de alte frumuseți
De alte pământuri
Știu că locul meu este aici
Știu că numele meu nu poate fi rostit într-o altă limbă
Știu că arterele mele sunt pline de supa de găină cu tăieței cu jumări
Cu cozonaci și cu mucenici
Cu cireșe pârguite în mai
Cu șorici
Că buzele mele cântă colinzi
Că trupul meu miroase a fânețe și brazi
Miroase a Carpați a Dunăre și e albastru sărat și tulbure asemenea cântecului melcului copilăriei
Că mi-l îmbrac în iie
Și sunt atât de frumoasă
Încât numai noi puteam să creăm Pasărea măiastră
Patria le-am dat-o din multă dragoste copiilor mei
Cu genele tinereții fără de bătrânețe și vieții fără de moarte
Patria sunt tot ce sunt eu
Și mi-o duc și mi-o port
Peste tot
Și v-o las vouă s-o duceți mai departe Patria mea România ești tu și voi cei plecați cei veniți în zile voi ce rămâneți cu cuvinte și gânduri în mine rostind aceeași limbă și aceeași iubire

Sunt îndrăgostită

Sunt îndrăgostită
La vârsta mea? (E o tâmpită!?)
Și eu declar cât pot de tare
Da, sunt îndrăgostită de toamna nevestită,
Caldă cu ploi de primăvară,
Cu galbenul din case crud de caisă,
Cu arbori dezveliți și fără de pudoare,
Cu foșnet scurt de frunze în suflet,
Cu struguri cruzi și cu gutui,
Cu coaptele ludăi dulci amărui,
Cu mersul meu anapoda pe străzi
Lăsându-i toamnei sufletul să mi-l culeagă
Să fie ghindă sau castană pe o creangă,
Să-l mângâie în noapte vântul ei,
Să-l ducă în inimi teleleu, în voi, în tot și nicăieri!

De toamnă sunt îndrăgostită, atât de îndrăgostită
Încât mi-aș da din suflet să rămână și să-mi doarmă
Pe brațe și pe pântec și pe ochi, să fie amorțite secundele în ceață, să vă încălzesc târziu în dimineață,
Să fiu eu somn de drumuri castanii
Și somn cu vise roșii printre vii, să întind cât pot din viața mea , noaptea de toamnă, ca o taină cu stele mici și plumburii, cu îngerii pictați în strană, pe cer cu chipuri de aramă, să fiu eu somn și voi în toamnă arbori vii, să îmbătrâniți plini de iubiri!

Timișoara România(anonim)🍂🍁❤️

(A se citi cuvântul vii ca fiind pluralul substantivului vie)

Sfârșit de octombrie cu rime

Se jeluie octombrie în final
Și parcă ar da în cinstea lui un bal
La care să ne invite pe noi toți
Catolici ortodocși fanarioți
Cu îngerii pe post de toboșari
Sau poate vreți să fie ospătari
Să ne servească în cupele înalte de cristal
Iubire liniște sau ceai
Să picotim să stăm înmărmuriți puțin în toamnă
Să o cinstim să o aplaudăm ca pe o doamnă

Și să privim cum noaptea se coboară
Duios molatic lin pe scară
Și-și pune cizmele cu gulerul de blană
Pufos și cu miros de slană
Pe întreg orașul meu
Cu case galbene de somn
Pe apele lui verzi albastre
Pe ponton
Pe bicicletele încețoșate ruginite
Pe vise și pe suflete lihnite ce vor iubire și nu dorm!

Timișoara România