Ce am spus

Tot ce am rostit în viață
S-a auzit într-o zăpăceală continuă
Nimeni nu înțelegea nimic
Nimicul își pierdea esența…
Și atunci când alții îmi vorbesc
Eu mă ascund printre crini
Și le scutur galbenul fertil pe mâini
Cerneală pentru zilele mele de mâine
În care voi încerca să deslușesc și eu ce am rostit
Sau ce însemnătate au avut vorbele celorlalți
E un exercițiu bun până la urmă
În care te regăsești în anii ce vor veni
Când tragi linie și îți dai seama
Că uneori chiar ai fost mut și surd!

Crin roșu ( crinul Ioanei)

Ce voi…?

Mi-am pus un cd cu muzică clasică,
Mă așteaptă mormane de haine de călcat,
Mi-ar place măcar o secundă să stau înfofolită într-un halat șifonat
Dar mă urnesc și-ncerc să-mi termin treaba de femeie de casă, de mamă
Dar e atât de dureros să o fac
Prietena mea cea mai bună nu mai ascultă Mozart cu mine,
E învăluită în frigul de afară,
Plămânii mei au miros de țigară,
La Teatrul Național se joacă Oscar și tanti roz,
Ce frumos!
Ce folos că îmi așez stiva de haine călcate, apretate,curate,dezinfectate în șifonier
Când viața mi-a fost întoarsă pe dos
Ieri, azi,
Mâine ce a fost
La anul ce voi mai pierde?
Ce voi căștiga sau mă grăbesc sau poate e prea devreme
Sau poate tot Mozart voi asculta?

Teatrul Național Timișoara ( fotografie realizată de Lara Nuțu 30.01.2023)

m-am îndrăgostit

M-am îndrăgostit și atunci îngerul meu de bucurie mi-a împrumutat aripile
La început nu am știut unde să mi le pun,
Mi le-am așezat pe nuri
Să-i ascund, îndrăgosteala mă făcea sfioasă
Mai târziu avându-te în ani
Și iubindu-te de câte ori aveam chef
Mi-am înfipt aripile în stern
Chiar în apendicele xifoid,
Timid
Dar statornic
Și te iubeam privindu-te cum
Îți mișcai inima
plimbând-o agale ca pe o câmpie în care înfloreau maci
Pe apendicele meu
Că într-o zi ai să taci,
Nu ai să mai fi al meu
Și atunci speriată mi-am prins aripile pe umerii mei de fată
Și am învățat să zbor!
Și zbor
Zbor
Iar lumea mă întreabă mirată
Încotro? Să caut dragostea!

Teguise -Tahiche 14.10. 2021

Oameni în Maldive

În casă ninge
Țiglele se-nmoaie de atâta ninsoare
Se scurcircuitează distanța dintre noi
Nu mai ajung în brațele tale
Nu mai ajungi în brațele mele
Unul din noi ar muri
112…nu răspunde nimeni
Și așa ni se întâmplă în fiecare iarnă în care ninge cât de cât puțin sau mult
Am hotărât să ne mutăm in Maldive
Măcar ultimii ani
Să ne putem mângâia într-o disperare continuă
De abia acum găsesc adevărul din spusele Ioanei adolescente
Mama peste tot la mare sunt numai oameni bătrâni
Ce bine că am această vârstă
Și sincer… la vârsta aceasta vreau să rămân!

27.01.2023( mi-au înflorit orhideele)

Patria

Patria mea e inima mea
Compusă din respect pentru cei ce s-au dus demult și s-au străduit să ne țină împreună pe noi toți
Din visele pe care sper ca într-o zi să-mi fac cuib
Pe o stâncă albastră de mare
Din nădejdea că oasele mele se vor odihni în acest pământ
Liniștite și vor fi vegheate de românești stele
De cuvinte glăsuite într-o singură limbă
Așezate în propoziții clare nestandardizate
Lipsite de jargoane lipsite de mă frate
De iubire de demnitate
Eu nu-mi ascund identitatea când hoinăresc în lume
Le spun tuturor că aparțin unei țări cu cel mai frumos nume
Și-i invit cu drag să-mi vină în casă
În orașul în care trăiesc
Le arăt inima mea cuprinsă de dor tânără fără bătrânețe cum sunt toate inimile acestui popor
Inimi ce bat în viață fără de moarte
Inimile noastre sunt aici
Ele sunt patria noastră de basme…
Să nu uităm!

Timișoara Piața Unirii 01.01.2023

Cerere

Mă-nfășor cu trupul tău iarnă
Îmi îngheț trunchiul cerebral într-o unică imagine
Tropăie secundele albe de peste zi
Aducând nori și soare deopotrivă
Mă poticnesc în ninsoare și cad la picioarele tale iubire
Nu mă uita nu pleca
Nu mă lăsa
Nu semăna pustiu în viață
Inima mea e pregătită să învețe despre tine
Chiar dacă e atât de târziu
Binecuvântează zilele mele
Să-ți aduc cântări și slavă
Acum că te voi cunoaște
Și voi fi tare ca piatra
Din care susură cuvinte
De mulțumire și nu de ocară
Înfășoară-mă cu tine în seară
Până nu voi zbura!

Păltiniș 20.01.2023

Cine mai știe?!

Ultimul țipăt al iernii
Pătrunde în noi
Pasăre rănită ciupilită cu umerii goi
Ploi ploi
Mă strecor în iubire
Mă mir cum de ea
Mă țintuie cu privirea
Mă soarbe mă vrea
Mă pătrunde mă ia și apoi mă lasă grea
Borțoasă mă tângui
Că am să cresc copiii singură
Și tu iarnă nu ai să-i vezi
Vor crește în vară în cuiburi
De rândunele și berze moțate
Vor învăța să trăiască se vor zbate
Și într-un târziu vor zbura mai departe
Cu un nou fâlfâit și gâlgâit de bucurie
Iarna viitoare ce se va mai întâmpla
Oare ce o să fie…ce ultime noi voci vor vui cine va știi

Nora Blaj 26.11.2022

Vântul de azi 18.01.2023

Poate că tu nu știi că vântul s-a pornit să sufle turbat
M-a trezit m-a dat jos din pat
Și lovește cu o furie nemaiîntâlnită până azi
Zbiară iernatic pe drum
Poate că ne vestește un început de primăvară
Doar în zilele lungi de vară
Bătea ca un nebun
Cum bate acum
Mă închid între pereții casei și ascult bum bum
Gâlgâit de păsări călătoare ce vor să se întoarcă
Bulbi și lujeri de roze ce pocnesc
Bum bum iarnă te oprești
Sau ne aduci zăpezile de odinioară
Te zvârcolești sau ceva te doare
Și nu știi să-mi vorbești și de aceea îmi trimiți vântul nebun?

Fragment de tablou ( din colecția proprie)

Cacofonie

Tu mă strigi precum nou născutul mama
Tu mă alinți precum condamnatul la moarte rostește ultimul cuvânt
Tu mă iubești ca și când
Ca și cum
Ca și cine
S-ar îngropa oasele mele în curând pline
Nu locuiește în mine tristețea
Am împrumutat-o pe termen limitat
Iubirii i-am făcut pat
Din inima mea
Întinde-ți mădularele obosite
Și alintă-te cuminte
Ca și cum
Ca și unde
Ca și când
Ea s-ar opri în gând
În cel din urmă gând
Asistolă curbată
Ca o gaură neagră
Ce îngurgitează tot
Și n-ar mai rămâne nici amintiri nici urmă de mine.
Tu mă chemi pe numele meu
Dar îți răspunde o altă femeie ca și cine și de ce?

Jardins Sagrada Familia 03.05.2022)

Nume

Îngerul meu poartă același nume ca și mine
Sau așteaptă încă să-l botez?
Trebuie să-i caut nași mai înainte,
Să-i cumpăr cercei cu pietre verzi
Sau poate îi plac perlele cum îmi plac și mie
Sau poate îngerul meu meu nu are urechi?
Trebuie să știu bine Crezul,
El știe toate rugăciunile doar a coborât din lumea sfinților,
Ei se roagă mereu și uneori mai ajung și cuvintele noastre îngenuncheate, trunchiate printre mătănii,
Prea puține rugăciuni de recunoștință din lume.
Sau totuși îngerul meu nu vrea nici un nume
Și de aceea vă întreb
Voi cum îl strigați?