Lună / mai 2022

de elenalazar28

Urare de ziua mea

Când eram mică și învățam cele zece porunci
Mi-era teamă de cea de-a opta …poruncă:Să nu furi
Să nu …dar eu,furam frumusețea cerului
Cu stele,cu ploi albastre și grele
Care-mi înfrigurau șira spinării încovoiată și roasă de rahitism,
Furam această frumusețe în vis
Ca să mă pot cuibări pricăjită și mică
În brațele mamei.
Și acum fur încă,cerul,
Misterul,
Dezleg șoaptele creierului meu,puberul
Cu o nonșalanță specifică vârstei mele de doamnă trecută,avută și avută,
Numai îngerul meu știe adevărul
Pentru că de fiecare dată când mă strecor mică și înfrigurată
În bratele tale,
Îl rog să nu spună,
Iar el mă întreabă pieptănându-și penele în grabă:
-Pe bune? Cât o să mai ții secret?
Cine-l ascultă?
Eu adorm
Și-n somn
Vă spun
Că nu regret, absolut deloc nu regret,
Încă mă joc și de aceea
Nu îmbătrânesc
Repetând cu o străduință umilă cele zece porunci ca într-un joc,
Dar sar peste opt
Și poate am noroc, să iubesc,
Ani peste o sută opt!😜😂

Franța 02.05.2022(fotografie realizată de Iacobuți Gabriel)
de elenalazar28

Poezie de vineri de mai

Binecuvântează-mă tată
Căci nu am știut să prețuiesc iubirea întru începuturi
Binecuvântează-mă iar în numele Tatălui
Căci atunci când m-am îndrăgostit
Am alergat prea mult cu dragostea
Am strigat-o,am dat-o de pomană
Și atunci cei suferinzi și tăcuți mi-au luat-o.
Binecuvântează-mă azi
Te implor
Ca să pot păstra iubirea
Să nu mor,
Să o pot așeza în fiecare celulă din inima mea
Tremurată ca picurul de ploaie târzie de primăvară,
Să-l pot sorbi cu sete,
Să-l adulmec în cerul gurii în laringe,
Să pot înverzi
Poate de această dată mi-o ajunge
Iar corzile vocale
Îl vor atinge într-un singură vocală
Neuitată
Cântată
În liturghii
Mereu
Pentru a nu împiedica în mod semnificativ
Ieșirea din sufletul meu,
Omnia mea mecum poeto

Palermo (mai 2022)
de elenalazar28

O altfel de poezie de miercuri

În deșertăciune zilele se vor scurge,
De zidire,de prea zidire
Mă voi frânge,
Ca fluturele voi îmbrățișa orice atingere a ta
Și voi flutura și eu ca un fluture
Ca toți care vor fi singuri
Să înțeleagă că e cineva care le va acoperi întotdeauna neperechea,
Ca turtureaua voi gânguri
La începutul izvoarelor
Și voi purta în ciocul meu mic
Verdele
Eu sunt cea care te-am iubit în tăcere
M-am pocăit înaintea ta
Nimeni nu m-a mai iubit până atunci
Și tu ai vorbit în iubire
Ai strigat muult și prelung
Strigătul tău s-a prelins în vânt
A rămas acolo
Șoptit pentru îndelung timp
Și acum vântul mai poartă cuvintele
Sădind pământuri
Nu-mi rămâne decât să-mi adun în lacrimi verdele
Să pot uda pământurile acelea,
Vor încolți vocalele,
Vor răsări consoanele
Și de câte ori cineva se va ruga și va striga
Voi ști că m-ai iubit!

Flori de la Ioana,copilul meu mare
de elenalazar28

Duminici

Nu mai spun nimic
Nu mai strig
Nu mai ridic din sprâncene
Nu mai rezolv probleme
Nu e treaba mea
Nu e lumea mea
Și ce minunat liniștea se așterne
Și mă vâr în pat
Te iau în brațe ascunzându-mă și visez
Picuri de rouă
Plutesc pe diminețile mele
Somnabula de mine
Doarme în sfârșit când nu mai strig
Nu mai spun nimic
Și nu mai rezolv probleme.
Doar aștept să se facă liniște
Pentru a putea ierta
Greșelile părinților
Mei ai tăi ai noștri ai celorlalți
Oamenii nu mai au nevoie de oameni
În duminici se sfințesc cuvintele neauzite de îngeri!

Napoli Galleria Umberto I
de elenalazar28

Elene

O femeie frumoasă a privit
O altă femeie frumoasă a închis ochii
O femeie frumoasă îngână o mie de povești și ține în mână zilele copiilor ei
O altă femeie frumoasă s-a hotărât să doarmă pentru totdeauna lângă iubit
O femeie frumoasă numără firele de iarbă de pe pământurile nelucrate uscate
O femeie frumoasă
Două au prins viață în mine
O femeie frumoasă împarte iubire credință speranță în casă pe stradă în cetăți uitate
Stranie făptură
Așteptând ce?Neașteptând nimic
O femeie frumoasă
Multe femei frumoase
Toate având un singur nume
Fiecare însă îl rostim cu o altă intonație
Cu o altă modulație a corzilor vocale
Folosind diminutive
De parcă cele care sunt strigate chemate astfel și-ar schimba forma
Norma
Mersul
Atingerea
De parcă cineva sau ceva le-ar putea fura
Strălucirea din zi sau din noapte
O femeie frumoasă muuuulte femei frumoase
Pe care le avem cu noi
Lângă noi
Și care poartă numele
Elena
Vă aduc frumusețe în timp
În timpul rămas
Împrăștiind lumina din această frumusețe a lor!

Barcelona La Zona Franca 05. 2022
de elenalazar28

De mai…mai

Astăzi mi-am smuls unghia
Să nu mai pot zgâria muchia umărului, carnea ta,
Mi-am prins limba în spinii ascuțiți ai trandafirilor albi
Și dinții i-am înfipt în încinsul asfalt,
Năucită sunt și mă prefac
În pământ,
În afânatul pământ pe care calc
Și tac.
O mie de silabe se răsfrâng în urmă și plâng
Pedepsită sunt să adorm în iubire
Ca și când,
Ca și când
Nu mi-ar ajunge,
Nu ți-ar ajunge
Inima mea,
Sufletul meu
Afrodisiacă tăcere
Pierdută în hău
Secunde efemere.
Astăzi mă transform în mimoză,râmă,tubercul de tuberoză,
Părul meu va crește și se va prelinge în tufe de iasomii de parcă ar ninge,
Sângele meu din artere și vene
Se va însămânța pe maci,pe araci în vreme,
Mi-am lăsat carnea așternut pentru vietățile pământului și scut,
Soarele mă-negrește în amiază,
Mintea plină de dor
Visează,dar
Îngerul meu nu mai cântă ca o mierlă
Uituc și mirat de faptul că tac,
De frumusețea ce o las în primăvară,
Nechează asemenea unui armăsar,
Îl strâng la pieptul meu, îi mângâi coama sălbatică
Și-i repet într-una
Fii bun și tu visează!
Visează mereu și mereu
Nu am să te dau nimănui
În vise eu sunt trează!

Fotografie realizată în 16.05.2022 Timișoara ( trandafir din grădina proprie)
de elenalazar28

De …duminică

Ce tari îți sunt coapsele când îmi strângi coapsele mele,
Mâinile mele,
Ce aspre sunt mâinile tale
Când mă atingi
Zgrăbălindu-mi buzele calde
De vânt, de vânt, venind din deșert
Se usucă cuvântul în mine
Când aștept
Să cadă înserarea
Și castanul
Să-și scuture floarea
Și ploaia
Să cadă pe trunchiuri bătrâne
Ce stau străjuind de ani mulți strada
Pe care nu mai aleargă nimeni
Și doar bătaia inimii mele
Se aude
Ritmată,
Galopată
Haihuie
Te știe,
Mă știe,
Orașul și strada pustie.

Panormos -Prima Circoscrizione
de elenalazar28

În fiecare vineri

Vinerea se ung trupurile cu ulei de iasomie
Mie
Mi se face poftă de tine
În fiecare zi din mai,
În fiecare an
Mă reîndrăgostesc de ce am.
Sunt absolut sigură că
Dumnezeul meu îmi vorbește cel mai mult la sfârșitul primăverii,
Îmbătată,năucă, sedusă de frumusețea a ceea ce crease,
Flori de curcubee,
Flori de mătase,
Vocale de păsări,
Stele,
Și mă ispitește din nou,
În fiecare zi de mai,
În fiecare timp al lui și-mi dăruiește bucuria, încântarea de a avea acest sfârșit de primăvară
Cu mărinimie.
Mie
Mi se face dor de tine
Și-ți murmur acest dor în urechea ta albă,
În timpul meu
Supusă,spunându-mi rugăciunea de mulțumire
Pentru iubire!

Napoli 05.2022
de elenalazar28

A veghea

Eu am vrut să studiez critica literară
Dar mamei mele Dumnezeu s-o odihnească printre stele
Urla disperată:-Măi fată, fă-te asistentă medicală,
Vei fi doamnă!
În ani, în cei peste treizeci de ani am învățat nu să fiu doamnă(m-am născut doamnă),să fiu om!!!
Om cu greșeli, cu păreri,cu putințe și neputințe, cu științe și neștiințe, cu lacrimi,cu strângeri de mână,cu patimi și fără patimi, cu disperări și frustări,cu mirări și răbdări, cu înjurături și aprecieri!
Toate astea le-am avut, le am,iubind suferinți inimi necuminți
Azi,mâine, ieri!

Palermo 05.2022
de elenalazar28

Poveste despre doi oameni

Vă scriu o poveste despre doi oameni care s-au urcat într-un tren,
În trenul care avea o singură linie cu nume de vulcan,cu portocali înfloriți,
Cu lămâi galbeni și grași,
Atât de grași și rămași în urma soarelui,
Ploaia măruntă de mai îi măcina
De guturai,
Aplecate stăteau lămâile și portocalele suflându-și nasurile pistruiate,
Buzele mele rujate și arse de sărutările tale,
Marea strecurată în trupul tău,
În trupul meu
Ca și cum ar purta corăbii
Încărcate cu animale exotice și furate,
Doar stingher întors în zborul spre cer
Câte un pescăruș ciugulea puțin,din inima mea,din carnea ta
Îmbrățișată într-un actis caritatis,
Actus fidei,
Și ochii noștri văd că ei s-au crezut zei
Și ei s-au topit
S-au pietrificat în purul păcat
Și peste ani
Iubirea lor a învins,
Iubirea mea mirată te-a cuprins
Într-un vis,într-o frază nespusă,neîntrebată, netulburată.
Hei, tu, fată nemaiumblată și umblată, cărată unde te-ai dus?
Se deschid trandafirii în roșu aprins
De sânge
Pesemne primăvara se stinge
În curând!

Napoli 08.05.2022