Lună / februarie 2023

de elenalazar28

De …primăvară

E uimitor să știi că toți se așează în pat la aceeași oră
Că robinetul dușului e deschis cu aceași grabă
Poate unii mai zăbovesc cu mâna pe inoxul stropit cu săpun sau gel
Poate unii se mai duc
Să arunce o ultimă privire pe sistemul de alarmă
Poate în aceeași secundă zece mii de oameni se întind după telecomanda televizorului
Poate o mie mângâie coperta unei noi autobiografii a unui nou roman
Poate o sută de mii de trupuri se-ncleștează în îmbrățișări din care nu-i mai poate desprinde nimeni
Dar majoritatea dintre noi cei care locuim în această emisferă nordică poluată emigrată
Suntem cuprinși în ultima noapte albă
Și ne trezim
Repetând în zi și în seară aceleași gesturi dar cu mai multă nerăbdare
Cu mai multă speranță în primăvară!

Lalele (2022)
de elenalazar28

Sfârșit

Soarele și dragostea noastră,
Vecinii se cutremură a nepăsare
Când răsare ca un
Petec aburit din curtea comună în care am înfipt raze de lună,
Noaptea și dragostea noastră,
Doar motanii rătăciți se dezmiardă obosiți, tăvăliți,
Aliniind încă o dată țiglele roșii de pe casă,
Iarna și dragostea noastră
Se topește într-o ultimă picătură,
Ți-o sorb vlăguită de pe gură
Ca să pot pleca mai departe
Trupurile noastre locuite de frumos și primăvară pot posti zile fără merinde sau apă doar cu iubire
Și-ntr-o amorțeală perpetuă se închină într-un pelerinaj obligatoriu de care nu va auzi nimeni doar se vor uimi de câte ploi vor veni, când noi ne vom iubi!

Casa îmi este plină de flori

de elenalazar28

Doi

Cu noi doi azi norii se țin de mână,
Cu noi doi se-ncunună coroana merilor cu roiuri albastre de albine cu trup de mătase,
Cu burțile pline,
Cu noi doi se înalță irișii plini de culoare
De mov de tafta cu galben de soare,
Cu noi doi păsări moțate rotunde se întorc acasă
Și-n tundre crește iarba cu miros de ape verzi,dezghețate
Cu noi doi primăvara e atât de aproape,
Încât atunci când tu te apleci
Să-mi cuprinzi mâinile,umerii reci,
Se nasc taifunuri, cutremure, vulcani adormiți de o mie și o sută de ani,
Cu noi doi se trezesc, viețuiesc
Iubiri fără semne,fără cuvinte,fără somn,
Cu noi, când ne găsim și din acest găsit nu ne oprim ,se reinventează eternul doi!

Au înflorit irișii în grădina mea
de elenalazar28

Inima noastră

Sunt sigură că femeile au un paradis
Unde se duc singure după ce mor
Și de ce nu ar fi astfel
Dacă în această viață suntem supusele bărbaților( unele dintre noi)
Pe mine mă revoltă această supunere …uneori
Măcar când murim să avem doar un paradis al nostru în care să ne plimbăm minunate cu flori la gât și pe sânii mici și obraznici cu gust de pubertate
Așa ca în ,,Primăvara” lui Botticelli
Să fim toate zeița Flora
să ne izvorască flori din inimă nu din gură
Să știe toți cât de mult am iubit
Cu inima noastră mare de flori
În care am ascuns vise speranță lacrimi de tristețe sau bucurie îngeri culori…

de elenalazar28

Lara

Ziua ea e mereu cu mine
Noaptea mi-o ține trează cu gândurile
Cu angoasele iubirile speranțele care fac parte din viața ei
Uneori îmi cuprinde inima toată
Se îmbarcă pe ea ca pe un vas de croazieră și mă poartă peste tot
Îmi arată cum îi strălucesc ochii în soare
Părul blond castaniu cu miros de cicoare alintat de vânt
Îi privesc picioarele cu degetele răsfirate pe pământ
Și știu că o vor duce peste tot
Cu mâinile mai avem de lucrat
Trebuie dată forma perfectă pentru zburat
Îmi cuprinde mereu inima toată
Eu o mai cert așa cum se ceartă
Blând răzând
Lasă-i loc și Ioanei
Uite facem o înțelegere
Ție azi îți dau atriile
Mâine vei avea ventriculele
Și o luăm în fiecare zi de la capăt
Să nu vă supărați
E loc pentru amândouă
Puteți să-mi inversați și plămânii sau ce vă place vouă
E ca-ntr-un joc în care ne vedem ne găsim una pe cealaltă
În care ne copiem
Și nu mai știm ce am împrumutat sau ce ne-am lăsat una celeilalte
În mod sigur
Mulți multe spun că ți-am dăruit zâmbetul
Sau poate eu l-am moștenit de la tine?
E de bine
Când suntem noi două nu poate fi nimeni trist
De aceea tu trebuie să te strădui să râzi tot timpul din lume
Și ochii să nu-ți fie niciodată plânși copilul meu!

de elenalazar28

Timișoara 2023

Știți oameni-prieteni oameni -cunoscuți oameni necunoscuți oameni-invitați
De azi încep festivitățile evenimentele dansurile mima inimile noastre vor cănta vor dansa vor scanda vor bisa vor asculta cuvinte nemaiauzite până acum vor merge în piețe pe drum
Regizorul sârb Nenad Mikalacki spune că Novisadul îl străbați în 15 minute cu bicicleta și nu e un oraș mic
Timișoara Timișoara îți ia mult mai mult timp
Pentru că biciclești cu iubire cu bucurie
O porți în gând
Și sentimentele noastre vor crește le vom auzi cum se fac mari în timpan în noapte și zi
Îl vom aduce pe Brâncuși aici cu o părticică din a lui Pasăre Măiastră
Pe Omar Pamuk cu scrisul de mătase
Ne vom undui în rimuri de folk menuet rock hip-hop foxtrot și jazz
Poate îl vom auzi din nou pe Ibrahim Maalouf
Poate vom inventa noi un alt vânt cuvânt sau duh
Știți oameni -prieteni oameni-cunoscuți oameni-necunoscuți oameni -invitați ne vom uni sufletele vom fi mame și tați
Copii răsfățați
De tot frumosul pe care arta ni-l va aduce în acest an
Veniți să fim lumină iubire sărbătoare!Veniți!Timișoara venim!

de elenalazar28

Întrebare

Urc scări pe întuneric
Zece etaje
Așa îmi pot descrie adolescența
Fără curent electric
Și excrescența acelor ani
Parcă învie
Toată viața să facem economie
La orice dacă se poate
Și tocmai de aceea mă-ntind hohotind pe spate
Și-n semn de respect te aplec
Să-ți spun vorbe tandre pentru târziul drum
La urechea cea grasă și bleagă
Oricum în fiecare secundă mor 107 oameni în lume
Conform bibliotecii javrascript
Și dacă nu fac dragoste cu tine
Mă apuc de gătit sau de scris
Mintea mea e trează continuu
De atunci mi se trage
De când tânără prea tânăra număram treptele celor zece etaje
Știi câte sunt?
90
O scară pentru zece vieți!
Mă-ntreb în întunericul lăsat dintr-o dată în frigul de afară
E o scară pe care iubirea urcă sau se coboară?

Piața Libertății Timișoara 2023
de elenalazar28

De iubire

Te-aș îmbrățișa tot timpul meu
Dar reumaticele oase se scutură agonic
Maree de spasme,
Ți-aș spune tot timpul din lume
Te iubesc
Dar celulele mele nervoase au devenit fricoase
Și s-au ascuns într-o tăcere
De nepătruns,
Te-aș privi toate zilele și nopțile
Cum trăiești cu mine
Cea care nu mai știu
Nici un limbaj al iubirii
Și totuși tu nu mă abandonezi,
Nici nu donezi altcuiva
Memoria mea,
Te bucură când vezi cum răsar mlădițe verzi și albastre
Din mine
Chiar dacă eu dispar!

A înflorit crinul Larei
de elenalazar28

Există

Există iubiri mai mari decât iubirile pe care le trăim unii dintre noi
Există tăceri asemenea tăcerilor pe care le ascundem și nu le putem scoate la lumină
Există zile în care tânjim după îmbrățișări
Și nopți în care nu știu ce m-aș face fără tine
Există firele albe pe creasta ta îngustată de mângâiere și pe care timpul nu le mai poate colora
Există un singur braț
Pe care tu îl ridici
Ca să îndepărtezi umbrele reci ce mă înconjoară uneori
Dar există o singură inimă care bate încă sinusal atât de curat
Departe și totodată aproape
Și știu că ea își va opri existența atunci când unul din noi nu va mai fi!

Yaiza Lanzarote 2021 ( lanțuri cu lacăte ale iubirii)
de elenalazar28

Eu El

Dacă m-ar întreba cineva de ce am iubit și iubesc atât de mult
Cred că m-aș fâstâci
Nu aș avea pregătit un răspuns!?
Cred că mi-e suficient să-l știu cu mine!
Să-l văd îndreptându-și rama ochelarilor ca să nu greșească atunci când prepară cele două porții de capuccino
Pe care le bem în fiecare după-masă,
E acolo atunci,
E acolo doar pentru mine!
E unul din miiile de așa zise nimicuri pentru care eu îl iubesc și mă iubește
Și care dacă nu l-am repeta obsesiv până in ultima clipă
Simt că m-aș pierde și nu aș mai fi!
Doar el sufletul meu pereche știe rețeta pentru o viață perfectă!