Lună / iunie 2021

de elenalazar28

De Sânpetru


Sf. Petru
E bărbatul din casă
Bărbatul pe care-l punem la masă
Îi turnăm supa fierbinte în farfurie
Și borșul acru de fasole,
Sf. Petru ,
E meșterul Manole
Care zidește biserica
Jertfind iubirea pură
E bărbatul care ne trădează
Ne înșală,
De trei ori în noapte
De trei ori în zi
Ceasuri peste vreme
Ceasuri reci, pustii
Dar socoate în fapte și în temelie
Grija ce ne-o poartă
Și ce o să fie
El înalță în timpuri și în ani
În credință oarbă
Vorbe măsurate
Și tot el ne iartă și se tot socoate
Dacă până în urmă
Vom fi buni în toate
Vom clădi în ceruri
Vom înseta pustiul
Sau îi vom da roade.
Sf. Petru e bărbatul din casă
Care ne încălzește patul,trupul și sufletul
Care plătește facturile
Care plănuiește vacanțele
Care ne mai cumpără din când în când flori
Sau se târguie pentru un parfum sau un colier de perle
Sfântul Petru e cel care ne spune mereu
Eu sunt aici tot timpul, nu plec
Chiar dacă te -am trădat
Chiar dacă m-ai iertat
Știi că te iubesc și te voi iubi mereu
De trei ori mai mult
De trei ori , ori trei

Roma 2016
de elenalazar28

De dor

Parcă nu se întâmplă nimic nou
Parcă și mama mea a murit acum șapte ani
Și urmează din nou să moară
Parcă pomana de azi cu grâu fiert și boțit
Ne ajunge la toți cei de acasă de mâncare.
O săptămână am albit oasele ei din nou în minte
Spălate cu var alb și amar depănând amintiri zăcute în lobul temporal sau în dinte.
Parcă nu mai simt de atâta reînviere mâna ta strecurată și topită pe coapsa mea (femeie dorită)
Mângâindu-mi firișoarele de păr ițite după epilarea cu fenomenalul aparat luat la reduceri de pe un site
Parcă mă doare
Și mă scufund încet, încet în tine sau în mare (mi-e dor de ea, sau de tine, sau de mama, sau copilărie)
Parcă nu se întâmplă nimic nou
Nici canicula de afară nu are altă culoare
Altă ,,vară la mal”
Cu aceleași imagini în calendar
Undeva timpul s-a prins în eșarfa cu motive roz, de mătase aruncată în poduri de case
Printre păianjeni și sărutări trișate , strânse sau răsfirate
Și noi
Iubim din nou, parcă nu se întâmplă nimic nou sau totul are ecou: Tuuuuuuu….Euuuuuuuu

Malta 2021( răsărit fotografie realizată de d-na Laura Nerău)
de elenalazar28

De 39 grade Celsius

Mă strecor lângă trupul tău gol,
Ignor amețeala lui
Trupul meu lovit de cele 39 de grade de afară
În seară
Se întinde lăngă tine cu sfială.
Mă știi de abia acum
Ca pe o cireașă mă adun și tu mă strivești
Și privești
Roșul meu copt
Și totuși mai pot
Iubi
Sâmburele ciudat cu gust de Amarena
Se sfarmă
Pentru că de-abia acum m-a ajuns canicula
M-a ajuns dragostea
Și frigiderul a luat-o razna (l-am cumpărat în rate, acum 18 ani) și tu mă întinzi pe spate
Și misterul dintre noi se amestecă cu stropii de transpirație moale
Și eu miros acum a șosele asfaltate,cu negru de zmoală și fum
Așteptând să vină ploaia
În noapte….și tună , bum, bum, inima mea, amețită, mahmură ar bea din inima ta, ar sta sprijinită pe ea cu tot cu cele 39 de grade Celsius de afară…inima mea e acum iarăși vară.

Ilidia Caraș Severin România(fotografie realizată de Florina Teicu)

de elenalazar28

De iubire


Se încing Sânzienele
În dimineață
În lanurile coapte și zdrobite de rod
Oare pot,
Să fiu drăgaica
Care joacă nebună
Îmbrăcată în alb ca o mireasă
Pe cap purtând din spice de grâu, cunună,
Sau numai el , soarele, pe cer
Stă în loc la amiază
Și trează
Inima ca un nor stingher
Nechează
Alergând în galop.
Trupul meu de drăgaică
Aprins în văpaia de galben
A pământului
Binecuvântează,
De belșug e plin sufletul
Neschimbat, neluat, neîntinat, când dansez, când te aștept…

de elenalazar28

M-aș logodi iar…

Azi, m-aș logodi din nou
Cu soarele fecior,într-un solstițiu nou,
Căci el îmi stă doar azi,pe geană și pridvor cu inimi de roze sângerii, cu glasuri și cu dor.
Cu flori de tei și nuc
Mi l-aș lega de trup
Și m-aș spăla cu rouă,
Să fiu mereu ca nouă
Și l-aș purta pe râu
Și l-aș lega pe pântec,
L-aș zăvorî în suflet cu slovă și cu cântec.
M-aș îmbrăca în alb
Să-mi fie numai cald
Și aș prinde vara în păr cu ramuri de pelin,
Ca dorul ce mă arde
Să pot să mi-l alin.
Azi, m-aș logodi din nou cu soarele fecior, l-aș face călușar, să joace doar pe jar,
Să joace de nebun, că el e atât de bun,
Să joace doar pe cer,
Să strălucească ,și să mă iubească!

Evia , Grecia 2018
de elenalazar28

Poezie pentru berari și noi, băutorii de bere

Berarilor din orașul meu,
Stupari de orz, grâu și cartof , porumb și manioc,
Hameiul copt
În vasele de alamă
Voi care-l țeseți
Se destramă
În picurii de aur și de soi
Ai băuturii ce ne încântă
În zilele prelungi de vară
Papilele noastre de ceară
Și visele adunate în butoi.
Strigăm de încântare,petrecem cu prieteni,
Stăm tolăniți pe pietre și pe iarbă
Mai comandăm câte o halbă,
Căci Hammurabi suntem noi
Și râdem zgomotos și ne urăm
De toate, pentru toți neîncetat
Și închinăm în cinstea stuparilor berari,
Căci ei în toate verile din ani
Sunt cei mai mari,
Sunt cei mai tari!

Timișoara Cartierul Traian ( Hazel la o bere)
de elenalazar28

Poezie despre viață


La vârsta de 1 an
Priveam nisipul ca pe o întindere nesfârșită,amorțită și pitită în sufletul meu.
La 7 ani îmi afundam vârfurile degetelor de la picioare
În el
Nisipul ,mișel
Care- mi contura înălțarea mea
De rebelă,fidelă!
La 14 ani eram atât de îndrăgostită
Lumea mea onirică era desăvârșită în creație
Nisipul era adorație
Magie
Mister!
La 21 de ani îmi târam rochia de mireasă
Nu mai știam
Dacă era albă
Sau împrumutase
Griul de cânepă al Saharei!
La 28 de ani îmi învățam
Copiii să alerge prin nisip
Erau mici
Și mă străduiam să-l cunoască
Cu ochii lor mari
Ca pe o mană cerească!
La 35,doream să-l pictez cu o altă culoare
Să-i anihilez simțurile
Să sădesc în el o floare!
La 42 de ani
Priveam speriată cum dune albastre
Zideau în jurul meu
Castele sihastre
Care se prăbușeau
Și strigam îngrozită
Că printre ele,eu nu mă zăream !
La 49 de ani
Mă scufundam în oceanul auriu al nisipului
Îmi ascuțeam mirosul , auzul , văzul
Îmi exploram liniștea
Căutând artefacte,mumii sau zei pietrificați !
La 56 de ani uitați
Descopeream cu uimire și candoare
Că între-adevăr în nisip
Crescuse o floare!
La 63 încă mai adunam buruieni imaginare
Răsărite în jurul creației mele
Ca ciupercile după ploaie
Și făceam ordine în timp
Pentru ca , la 70 să reușesc să rodesc o grădină
Cu trandafiri și hortensii roz
Plină de lumină!
Iar la 77 cu bețe de bambus subțiri
Să desenez mantre , să știu
Ca mai apoi , poate
La 84 sau 91 sau 98
Când totul e copt,
Că o să mă întorc ,
În burta mamei mele
Înotând în nisip
Mică câte un pic,
Adunând vise și stele
Și ploi peste deșertul vieții mele
Și zăpezi și nori
Și lună și soare
Făcând lumea aceasta mai mare!

Scoția (fotografie realizată de Lara Nuțu)
de elenalazar28

Dor de mare


Să nu mă chemi din depărtarea
În care marea mă ascunde
Și îmi sărută sânul stâng
Iar pe cel drept, nătâng,
Îl atinge cu valul cald, ca de pământ
Și brațele mi le înfășoară
Cu apa lucie ca de smoală,
În păr,agrafe îmi agață
Din scoici mărunte și de viață,
La gât, mărgele verzi de pietricele
Să număr zilele cu ele
Și trupul moale,ca de soare,ea mi -l așterne,
Cu alge,și nisip,și perle
Și uite așa împodobită
Îmi prind rucsacul roșu , încet , pe spate și plec…în amintire,
Și tu,să nu mă chemi iubire,din depărtare,
Promit că am să ajung în noapte
Și am să fiu cu tine
Cu marea,plaja,vântul , pescărușii și o cochilie …
Să ne ascundem , să ne ascundem!
Îmbrățișați și uitați de lume.

Monastir , Tunisia 2019
de elenalazar28

De iunie

Când e foarte cald
Când arde pământul și trandafirii se pleacă de îmbrățișări dogorâte,
Mă uit înspre tine
Cel ce nu mai stai lângă mine,
Să mă îngheți puțin cu privirile tale,
Ochii tăi, două cuburi de gheață pe care le arunc cu nonșalanță în paharul de gin de pe tejghea.
Când e foarte cald și transpirația îmi curge sub sânii lăsați de greutatea vremii,
Îmi ajunge să mi-i cuprinzi tu și să-i scalzi cu sărutări ,
Tu, cel de azi, care ai rămas totuși să instalezi aerul condiționat în dormitor ca trupul tău în noaptea fierbinte din iunie să-l aud descoperit, să-l văd gol.
Când e foarte cald,
Mă arcuiesc înspre mâine , văduvită sau nevăduvită să prind ca și cum aș fi un mascul sau o femelă de vulpe de pe punte ,
Puntea unui vas rusesc de pescuit plin cu butoaie de votcă, de blănuri pe care să-mi întind trupul lâncezit și opărit de atâtea călduri,ultima croazieră,
Să-mi criogenez sufletul cu multa iubire din el ,
Să-l salvez de potop,cu puțin noroc,
Iar atunci când va fi un alt rai , pe un alt plai,
Să-l aduc în lumină din nou…

Hazel la un pahar de gin în Piața Traian
de elenalazar28

Nu am pierdut niciodată

Nu am pierdut niciodată nimic în iubire,
Poate doar trupul meu răvășit s-a revoltat uneori,
Poate mirosul tău de la subțiori
A rămas în părul meu albit de tine.
Privesc în urmă și tremur din mână alungând durerile trecute ca bondarul rătăcit în floarea trandafirului de grădină vânătă de roșu în răsărit,
Vânătă uneori de disperarea
De a mă trezi dimineața și a nu te vedea mereu cu mine ,
De a strânge cuta obrazului tău afundat în pernă și pierdută în zilele mele cu tine,
În zilele trupului tău odihnit de mângâiere,în inima ta mai strâmtă și prea plină de amintiri, de vorbe nerostite și priveghere,
Și tocmai de aceea mă agăț cu putere,
Chiar dacă n-o spun, și mă pierd în iubire și acum ,
Pentru că nu am pierdut niciodată nimic în iubire!