Lună / mai 2023

de elenalazar28

Curriculum vitae

20.075 de zile au trecut de când într-un screamăt scurt pe șoseaua asfaltată de comuniști într-o mașină de salvare,m-am adus, m-ai adus, mamă, l-am adus pe lume pe îngerul meu plin de candoare.
Copil decretat pare-se nedorit dar răsfățat m-am înălțat,
Mai neputincioasă,fricoasă la început,
Bolnăvicioasă, crescând într-o lume atât de frumoasă,
Mult mai frumoasă, în care bujorii aveau miros de dulceață și trandafirii priveau soarele în față.
În cele 20.075 de zile am făcut și eu ce fac oamenii de obicei,
Am iubit am trădat am fost trădată am oftat am fost fată de fată am învățat am trudit am obosit am luat-o iarăși de la capăt am dat rod în tot și în toate,
Poate am avut și puțin noroc sau poate de cele mai multe ori m-am poticnit m-am lovit am lovit am iertat am fost iertată
Am știut totul și iar nu am știut
Am căzut am alergat am avut iluzii confuzii am tăcut.
Mulți, ,,poate prea mulți,”și-au format o părere despre mine.
Om bun?Nu, clar nu?!
Om rău? Nici chiar așa!😜
Sunt undeva pe la etc etcetera,
Dar absolut nimeni dintre voi nu știți câte lacrimi am strâns în pumni,
Câtă iubire am purtat și port,
Câtă visare s-a răsfirat în lobii mei cerebrali,
Cât nesomn,
Câtă așteptare,
Câtă răbdare,
Câtă căință și zbor,
Frumusețe mai am
Până adorm!

Eu de 28.05.
de elenalazar28

Când trăim

Când trăim de-a adevăratelea există o tristețe inconfundabilă și unii dintre noi avem parte doar de această stare,
Nu ne putem desprinde în visare,
E un subiect tabu sau clasic
Catalogat în timp.
Când trăim de-adevăratelea producem o euforie categorică care ne ține câteva clipe,
Aidoma florilor de maci
Clipele sunt roșii sângerii intense diafane dar se scutură asemenea lor ( macilor) într-o zi.
Creăm o plăcere vizuală un zâmbet un confort psihic tipic în zilele noastre dar despre care discutăm doar la anumite ore într-o anumită lună( mai).
Așa că eu am ales să trăiesc de-adevăratelea discutând despre toate oricând oricum anapoda
Și nu mă pot preface
Pot doar să vă spun că și în decembrie în mintea mea înfloresc macii chiar dacă știu că de Crăciun nu sunt toți cei dragi acasă
Dar am atâtea emoții și bucuria că se va săvârși o minune
Încât o transmit inimii mele mereu, azi, mâine,
Știind că această viață o pot trăi fără teama de a fi izgonită din propria iubire, într-o zi!

Timișoara 05.2023
de elenalazar28

Eu

Eu locuiesc într-un sfârșit de mai, cald și scăldat în zile cu gust de mușețel și maci și melci pitici, holbați, în verdele inimii mele.
Sunt o femeie trândavă și dragă
Cu ochii mijiți de miopia bolnavă deschiși spre soarele atât de egoist cu noi
Nu mă mir, nici nu îl întreb de ce îl văd atât de rar
Pentru că știu că-mi dăruie atâtea ploi pentru a-mi spăla păcatele făcute în vâltoarea tinereții
Ce mă nedumirește însă
Și mă neliniștește puțin (suficient să-mi crească tensiunea arterială)este,
Chiar atât de mult am greșit, m-am smintit, încât aceste ploi nu se mai opresc?
Mă vâr și eu asemenea melcilor într-o cochilie ca într-o rugăciune și murmur
Dă-mi Doamne dă-mi
Fie-ți milă
Bucură-mă
Auzi-mă, Binecuvântează-mă odată cu zile senine și lungi și line, dă Doamne dă, vara să fie vară cum a fost odată!

de elenalazar28

Numele meu

Mă numesc albastru
Sau mă numesc pe numele cu care mă striga mama sau tatăl meu
Nu are importanță
Atât timp cât eu pot privi cerul și stelele și luna și norii
Care oricum nu știu ce nume am sau poate știu?
Mă numesc verde
Sau mă numesc pe numele cu care mă cheamă iubirea
Dar nu are importanță dacă mă alintă sau urlă de durere sau de teama de a trece pe lângă ea
Atât timp cât eu pot atinge cu tălpile mele iarba verde mușcată de vânt
Și port în gând
Mirosul ei proaspăt secerat tăiat
Ca o rană vie roșie aprinsă din trup
Atâta timp cât pământul acesta nu știe cum mă cheamă sau poate va ști pentru că într-o zi cineva va citi pe pietre: aici doarme…
Mă numesc așa cum scrie în hârtii Elena
Dar n-am exersat numele meu în nici o altă scriere
Nici măcar din curiozitate
Nu știu cum se citește în maghiară japoneză sau limba dharug sau aimara
sau mandarină
Dar nu are importanță pentru că eu îmi închipui că numele meu va fi auzit peste tot
Și atunci pot să mă joc
Spunându-vă că eu sunt aceeași dintotdeauna și mă puteți striga cu orice nume pentru că eu mi l-am ales!

Degețel 20.05.2023
de elenalazar28

E curios

Am iubire suficientă pentru timpul care mi-a rămas
Chiar dacă orbecăi și nu am ochi de bufniță albă în întuneric
Văd atât de bine cu inima și te găsesc
Și dacă tu nu vrei iubirea mea
Sunt sigură că de atâta insistență
Inima ta îi va face o reverență, inimii mele
Doar ești educat și respecți sexul ,,slab”
Am iubirea pe care mi-au lăsat-o ceilalți dinainte de a te cunoaște pe tine
Pentru că ei sau chiar eu am fugit când eram crudă și nu știam ce să fac, cui s-o dau,cum să gestionez bulucul de sentimente
Și acum în primăvara vieții mele
Vor înflori iasomii de dor,
Trandafiri roșii și galbeni de dorință,
Gardenii albe de îngeri, castanii roz
Și irișii mov ce nu mor
Și chiar dacă anii se adună mulți
Mie mi-a rămas parcă mult mai multă iubire
Pentru că curios, în micimea ochilor în ridurile de la colțuri în fragilitatea oaselor în scleroza lobilor cerebrali s-au făcut goluri pentru a le umple
Iar sufletul meu e capabil de iertare și îngăduință acum
E treaz și e într-o stare de amorțire de visare!

Mako 12.05.2023
de elenalazar28

Cu ce?

Cu ce rămânem din primăvară?
Bună întrebare!
Rămânem cu iubirea, prea multă iubire
Adunată în norii mai mult gri,
În stelele ascunse în eclipse de lună,
În cuiburi de berze, de rândunici, în tufe de roze,
În spini de arici, în iarba cea verde înaltă ce acoperă parcă dintr-o dată lumea toată,
Rămânem cu bucuria că vom avea o vară întinsă,
Mângâiată de doruri de arșiță stinsă,
În care vom lenevi, mici șopârle vom fi
Cu pielea arsă și neagră, cireașă dulce,
Coaptă,
Cu ochii mijiți și părul învolburat de mare
Decolorat cânepiu de mult prea mult soare,
Cu ce vom rămâne din primăvară să aducem puțin câte puțin în anotimpul ce vine curând și el din păcate zboară de parcă Dumnezeu se grăbește mereu în iarnă( o fi preferata lui și nu mai întreabă pe nimeni de ce, unde, cu ce?)

Szeged(14.05.2023 încă o zi cu pelerina de ploaie și umbrelă)
de elenalazar28

Oare cât?

Pe mine mă iubesc toate zilele în care plouă demențial chiar dacă e mai
Și ar trebui să port rochițe de mătase cu bretele( ei cu bretele lăsate pe brațe să nu mi se vadă celulita )
Iubita de ziua ta nu îți voi cumpăra sandale mai bine îți iau cizme de gumă marca Ilse Jacobsen roșii roșu de mac sărutat sau Bisgaard Fashion sau poate Jules
Iar dacă va fi foarte cald vei sta cu tălpile goale
Pe macii ofiliți și scuturați
Pe mine mă iubesc nopțile cu ploaie
De parcă aș fi bocitoarea din sat
Care sat?
Care ploaie?
Care soare?
Mă apucă disperarea și un căscat
Orașul e o Londră cu iz demodat
Iar cerul nu își mai poartă norii bufanți ci umbrele colorate
Iar noi fetele în loc să ne expunem gleznele subțiri încă purtăm colanți
Și vara e atât de aproape
Dar noi nu am văzut-o și dacă nu ar fi curcubee de flori peste tot am crede că e toamnă încă
Plouă mult de ceva timp în mai oare cât?

Mako Ungaria 13.05.2023) eu întrebând :oare cât?
de elenalazar28

Bună dimineața

Am făcut curățenie( de primăvară)
Am sortat rochii pantofi pulovere tot ce nu o să mai port
Am plivit buruienile din grădină
Au înflorit macii
Nu mai mănânc seara după ora opt
Nu mai dorm atât de mult
A! Uitasem…mai rămâne să pun deoparte tristețea lacrimile durerea
Cum se face?
Nu mai știu…
Amintiți-mi voi prieteni!?
Mulțumesc de mesaje de sfaturi…
Cred că singura parte a corpului meu care nu doare sunt buzele care nu mai sunt atât de pline și senzuale ca în tinerețe dar nu o să-mi pun botox ci o să le mișc în continuare frenetic sărutând tot ce voi primi de la viață
Poate am să le mai țugui uneori.
Grădina mi-e plină de flori,
Bună dimineața!

Mac și rucola( prima floare de mac roșu)
de elenalazar28

Nu știu

Acum mă pot bucura de trandafirii mei galbeni
Dar cum poate fi bucuria mea galbenă de miere atât de mare
Și parfumată?
Poate că acum trandafirii mei au un alt miros de zile noi
Și eu am alt miros…
Să ardem tămâie mi-ai zis
Pentru a sfinți frumusețea trandafirilor și a ta!
Bucură-te îți spun eu încă de mine
Până nu voi pleca!
Dacă pleci tu cine va mai uda trandafirii cine le va îndepărta frunzele cu pete maronii
Și-i va stropi cu mospilan sau infuzie de scorțișoară să nu-i macine bolile verzi și maro și roz
O altă femeie!
O altă femeie…
O cunosc?
Nu știu ți-am răspuns
Și mi-am înfipt mâinile în ghimpi și fața mi-am îngropat-o în petalele moi
De aur de soare de albine de ploi
Nu știu cine te va mai iubi
Așa cum te iubesc eu
Nu știu …

Trandafirii galbeni din grădina meaTimișoara 09.05.2023
de elenalazar28

Mai…

Mai e luna în care m-am aruncat în lume nepricepând nici acum ce fac eu în această lume.
Mai privește cum luna se face dolofană în eclipsa ei
Acoperită de nori roșii de fum
Parcă ar fi vălătucii ieșiți din plămânii mei prea plini de țigară!
Mai în care se deschid roze cu gust de iubire
Atât de puțin înfloresc!
Mai spune-mi că rămâi lângă mine
Că mă mai vrei
Că mă iei…
Mai în care coapsele mele se dezgolesc de plăceri
În aceeași poziție în care mama stătea și parcă mă năștea din nou ieri
Aceeși lună și totuși alta îmi stă pironită pe cer
Mi-ar place s-o ating s-o strâng în pumni măcar o dată și să o răsfir asemenea nisipului alb printre degete puțin câte puțin
Dar pleacă în zorii buclați de ceața cea caldă
Spunându-mi mâine voi fi din nou sau poate tu vei găsi ceea ce cauți atât de mult în această lume și nu mă vei mai privi…
Mai e luna în care mă vei iubi…
Tu și luna într-una!

05.05.2023 ( eclipsa de lună)