Autor / elenalazar28

de elenalazar28

Bucurie

Pe prag am pus pâine și sare
Pentru îngerii mei
Să nu flămânzească
Să nu mă vorbească de rău
Doar cucul îmi face cu ochiul
De l-ar apuca deochiul
Să-l lovească migrena de primăvară în seară
Că nu mi-a cântat
Stă și mă privește pe creanga mărului tulburat de frumusețea ivită dintr-o dată
Ce spală păcatul de păcat
Pământule tu te bucură
De ziua aceasta
Pământule ce ai fost arat și însămânțat cu bucurie
Iubirea va umple marginile tale
De iertare de dorință de speranță de mirare de bună vestire în toate
În ziua aceasta prima din toate
Am învățat despre mine
Iar îngerii mei cu burțile pline bucuroși m-au aprobat
Într-o zi cu soare voi spăla pragul cu detergentul universal Chanteclair cu miros de cer!

de elenalazar28

Vorbe

Cele mai drăguțe cuvinte despre mine le-am auzit în tinerețea mea
Atunci mi se spuneau multe
Eram complimentată des și mi se părea ceva absolut normal
Așa ca băutul a două-trei cafele până în prânz,
Acum nici măcar din politețe nu mi se mai spune nimic
Și tot două-trei cafele beau și ziua s-a condensat
Dar nu mă plâng,
Sunt atât de cinică sau poate puțin mai înțeleaptă
Și constat cu nonșalanță
Că nu am reușit nici măcar să devin între timp o doamnă simpatică,dar
Vă rog să nu-mi spuneți tanti Nuți sau tanti Elena
Asta m-ar scoate din minți
Și v-aș înjura printre dinți
Și nu se face
Suntem în post, pentru mine ar fi ceva normal să mă scap cu câte o sudalmă
Pentru voi însă?!

Mi-a înflorit camelia 🥰
de elenalazar28

Femeile scriu poezie

Se spune că femeile nu știu să scrie poezie
Pentru că ele sunt poezie
De ce ar mai scrie despre frumusețe
Dacă ele sunt frumoasele lumii
De ce ar face rime despre viață
Când ele însuși dau viață
De ce ar preface plânsul într-un vers la sfârșitul căruia conform regulilor există pauză
Pentru că femeile oricum plâng tot timpul inima lor se pare că are numai lacrimi
Nu le citește nimeni distihurile
Nimicurile cu care se înconjoară
De ce ar scrie o femeie poezie
Zilele ei sunt catrene de dimineață până-n cealaltă dimineață
Ea vorbește într-una
E gata cafeaua te-ai spălat pe dinți ți-am pregătit gustarea pentru școală da voi cumpăra cartofi o nouă oală de tefon sau email
Acuuum vin te mai doare
Veșnicul te iubesc
O epopee întreagă fără sfârșit te iert știu că iubești o altă femeie
Cine ar avea nervi să o vadă să o înțeleagă
Cine ar putea pătrunde neimaginabilul acestui scris
Neîmperecheat neîmbrățișat dar totuși perfect
Pentru că este peste tot
De aceea încerc să strig cât se poate de intens vocalele consoanele
Uneori e de ajuns doar un vers
Femeile scriu dintotdeauna!

Biblioteca din Piața Traian Timișoara
de elenalazar28

De puțină melancolie

Desenez o primăvară pe trupul meu,
Culorile sunt împrumutate,
Roz, pentru bucuria de a merge mai departe
Puțin mov vă rog doar sunt femeie cu mofturi și drăgăstoasă,
Picur și puțin albastru de mătase pe ochi
Să fiu mai frumoasă,
Și oh! da, mult verde cu nuanțe de vară
Cald, tremurat ca un plâns de copil alintat
Crud, înfofolit, cu gust de mentă creață
Și cu poftă de iubit
De întins pe iarbă și de drăgălit.
Și de-o curge ninsoarea de pruni și magnolii albe puțin câte puțin în viață, să mă scalde cu jind și alin,
Să-mi fie ziua în soare întinsă și eu de joacă și veselă cuprinsă,
Nu-mi este dor de tine iarna mea,
Mă lasă în primăvară să cresc cu lujerii de iriși,
Să mă-ngălbenesc de ciudă, pentru anii ce au trecut
Asemenea narciselor din vaza mea albă de lut!

Au înflorit narcisele în grădinița mea de flori
de elenalazar28

Să nu plângi

Nu pot să mă opresc din alergatul acesta spontan în primăvară
Adrenalina atinge nivelul maxim când mă întind
Să cuprind bobocii pocniți albi și timizi de floare
Iar tu cu toată inima ta mă săruți pe vârful picioarelor
Și atunci ca să nu mă mai înspăimânți cu atâta dragoste
Pornesc într-o cursă nebună de mii de km spre lună
Să văd dacă poți ține pasul cu mine
Să nu plângi dar să nu plângi
Dacă te vei număra printre învinși
Eu oricum sunt prima de data asta!

Răchitova Caraș- Severin 14.03.2023
de elenalazar28

Poezie pentru Maria și copii și flori

O să fie primăvară
Or să vină mulți copii mucoși și fricoși la spital
O să fie primăvară și eu o să cumpăr stive de șervețele Floralys pentru copiii frumoși
Care țin în mână pietricele colorate și flori albastre și nu au curajul să mi le deie mie
Iar eu trebuie să inventez în camera de urgențe povești cu inorogi mofturoși
Să suprim penitențe
Să previn dezastre naturale
Și traume mortale
O să fie primăvară și mie îmi vine pe bune
Să iau copiii de mână și să alergăm afară să căutăm pietricele și flori albastre de seară
Sau să desenăm pereții albi ai camerei de primire cu galben de păpădii cu rozul din zile
Cu gânduri și cuvinte rostite în semn de mulțumire
O să fie primăvară și știu că în toate primăverile ce or să vină
Voi purta de grijă copiiilor cu pietricele și flori roșii și galbene
Și voi clădi iubire
Iubire din mine
Pentru azi și mâine pentru că e primăvară!

de elenalazar28

Altcumva

Eu trăiesc după cum îmi spune inima
Iar inima mea nu este perfectă
De-a lungul vieții am încercat să mulțumesc oameni care credeam eu că au o inimă ca a mea
Mult mai târziu am constatat că fiecare inimă are ritmul ei
Și nici măcar inimile fetelor mele nu seamănă cu a mea pentru că au luat și din inimile taților lor
De aceea nu mi-a ieșit nimic bine în viață
Nu am fost o mamă perfectă nu am fost o soție perfectă o iubită prietenă vecină tovarășă sau colegă perfectă
Nu am fost nimic din toate acestea
Nu am reușit nici măcar pe jumătate
Și aici îi las pe alții să o spună pe ,, bună dreptate”
Poate orânduială lor e mult mai potrivită
Eu am fost de mult etichetată!
Dar știu că inima mea bate în zilele acestei primăveri bucurându-se de soarele blând și timid
Bate puternic și avid
Sinceră și răsfățată
Deschizându-și aripile în inocența tulpinilor verzi
Doar îngerul meu știe cum înflorește mereu iubirea în sufletul meu
O vezi? Crește rotundă și dolofană printre scaieți și nu aștept și să nu te aștepți că va avea vreo altă formă sau ritm vreodată!

Fragment de tablou din colecția proprie
de elenalazar28

Cântec despre toate femeile!

Femeie de ianuarie cu părul nins podoabă
Femeie de februarie cu inima ce iubește nespus de mult
Femeie de martie ce-nverzește și dă în floare
Femeie-mamă de aprilie ce plânge și doare
Femeie de mai cu roze cu parfum amețitor și tuberoze pestrițe ce înfloresc și mor
Femeie de iunie cu trupul ars de soare
Femeie de iulie cu buze-nroșite de cireșe bătute negre dulci și amare
Femeie de august ce nu doarme nicicând
Femeie de septembrie cu trup de pământ
Femeie de octombrie cu ploi albastre și vânt
Femeie de noiembrie cu sâni grei și pântec bogat
Femeie de decembrie cu suflet cântat
Femeie de zile de luni și de ani
Ce ne-am face fără tine
Femeie ce porți și ne dai
Secundele toate celulele toate
Niciodată nu spui nu am nu pot nu știu nu vreau ajunge mai târziu
Tu ești timp răbdare putere echilibru tăcere mângâiere sprijin forță pasiune energie culoare frumusețe sacrificiu pace blândețe
Tu ești lumea toată
Femeie de soare de stele de lună
Femeia mea bună
Femeie tu, minunato!

de elenalazar28

Despre noi sau mine

Poetul cântă femeia
O pune pe un piedestal de pe care ea nu are voie să coboare
E desculță
Numai așa știe să treacă prin zile
Iubitul dezmiardă femeia și îi promite câte Doamne îi mai promite
În orele în care ea îl iubește
și știe că nu va respecta decât zece la sută din spuse
Pentru că într-o zi ea îl va părăsi
Pentru a iubi din nou
Soția poartă verighete până și pe degetele de la picioare
Atât de sigilată e cu aur argint sau platină
Unora le place unele din soții sunt mulțumite chiar fericite
Se simt atât de împlinite cu casa mașina aspiratorul robot de la miele hair-stilistul cel mai scump
vacanțele în Bali sau Seychelles
Încât nimic nu mai cer
E de ajuns au chiar totul
Eu încă mai cânt mai caut iubirea și nu am curajul să o pornesc desculță prin lume
Merg la frizerul din cartier și încă mai cer vrute și nevrute
Pentru că sunt atât de îndrăgostită
Încât plutesc în nopțile din martie
Și aștept să înflorească albul în mine ca o mireasă!

de elenalazar28

Vicii

Nu știu câte țigări am fumat în viață
Sigur e o treabă de contabilitate și la asta nu mă pricep
Îmi poate spune d-na Aurora economista noastră șefă
Sau copilul meu Ioana dar ea nu are timp pentru așa ceva
Trebuie să trăiască
Dacă ar fi fost să țin socoteala
Sigur totul ar fi fost pe dos
Nu are rost
Oricum numărul țigărilor arse întoarse răsucite smintite și privite cred că
Și-au pus amprenta pe arterele mele sucite
Are vreo importanță sau poate facem o mentenanță a plămânilor negri umpluți de peste 4000 de substanțe chimice
În iluzia anilor în care am fumat
Îmi închipui că m-am plimbat într-o grădină cu vulcani stinși în care degetele mele cuprind fluturi
Flori roz de cactuși în vis

Jardin de cactus Lanzarote 2021