Doi

Uneori avem nevoie de mult curaj în iubire
Uneori ne spunem ni se cuvine
Să ne îndrăgostim la ceasuri reci sau fierbinți
Să ne lăsăm pătrunși și goliți de minți
Să lăsăm frumosul vremii să ne învăluie treptat
Și…ca într-un exercițiu de yoga
Să scoatem și câte un oftat
Din adâncul plexului nostru solar
Să-ți mulțumesc ție că-mi ești dar
Că pot să te țin de mână adolescentin
Că mă asculți
Că mă aștepți când vin
Că ești cuminte și rea câteodată
Dar fără tine jumătatea mea ar fi moartă
Că ne privim cu aceeași ochi
Miopi și albaștri
Că semăn cu tine
Că semeni cu mine
Că știu că noi doi suntem bine
Atât de bine
Că ar pieri totul și s-ar surpa secunda
Dacă ai pleca
Dacă ai uita
Cât de mult te iubesc
Cât de dor mi-e de tine
Cât de mult mă iubești
Cât de dor ți-e de mine!

August

August
Cu gust sărat de alge
Mi-a revărsat sufletul în mările și oceanele albastre
Să devin și eu perlă
Ultimul culegător din cei rămași cu plămâni de pește
Mă va culege și mă va pierde iar
Din dragoste și neatenție
Va privi cum mă depărtez
Și-și va număra mărunțișul în barcă
Rămânând flămând și însetat
Huiduit de nevastă și copii
Dar eu am să-i mulțumesc într-o zi
Dăruindu-i vise albe
Pe care să le coloreze cu zâmbetul lui de om bun.

Teguise Lanzarote octombrie 2022

Încă

Încă ne mai facem promisiuni pentru ziua aceea când cactușii înfloresc
Și noi nu suntem acolo să-i privim
Ne amăgim sau ne pierdem
Printre casele albite de soare
Cu bucătării în care acum se coc vinete
Se fierbe bulion
Și curți în care nimeni dar absolut nimeni
nu mai joacă șotron
Doar pisici ofilite cu mustăți blegite dorm
Iar nouă celor care încă mai iubim
Nu ne e somn
Și nici nu pregătim conserve pentru iarnă
Nu avem unde le depozita
Iar cămară e goală nevăruită
Las-o așa!
Mai bine te strecori lângă mine să te miros
Să te țin mică în brațe
Cuminte domoală
Să-ți pun scoici adunate din timpul trecut
La ureche să ascultăm marea
Mi-e dor să o aud
Cum coboară în apus
Și luna cum se uită de sus
Și vara…
E aici?
Sau s-a dus?

Manți pisica pe care o alerga Hazel

Testamentul meu

Ce putem lua cu noi
Când ne vom risipi
Când inimile noastre se vor opri
Oare vom mai iubi
Vom fi în sfârșit împăcați
Uitați
Renegați
Adulați
Scriși pe pomelnice cu sume mai mici
Sau mai mari depinde de inflația bisericilor ortodoxe sau alte culte bizare
Eu mi-am propus să-mi duc iubirile multe din zile și nopți să-mi las trupul uns cu ierburi de câmp
Uscat de vânt
Ars de soare
Mângâiat de mare
Pe degetul mic să-mi puneți un inel cu o floare
Înfășurată să fiu cu rochia de botez din Iordan
Desculță să mă lăsați să alerg pe maidan
Iar în brațe să țin oasele albe de câine bătrân cu suflet de înger prietenul meu bun
În rest las tot ce-am adunat pe pământ
Zâmbetul meu cuvinte rostite și scrise
Genele mele frumos și trainic clădite
Dar mai ales multe multe vise
Să mă tămâiați din când în când cu smirnă și să -mi culegeți rouă
Să mă strigați
Să mă înjurați
Să vă aud răzând
Să vă țineți de mâini să vă strângeți în brațe
Cam atât

Dar nu vă speriați
Nu am să plec curând!

Poezia

Poezia e o umbrelă de soare deschisă
Pe care o uităm pe nisip seara, ghetele ude aruncate în colțul din baie
Până mâine,
Cafeaua sorbită adunată în gândurile dinainte de zi,
Poezia e floarea mov sau galben pe care mi-o culegi și o ții în mâini
Și eu răsfoiesc secundele multe sau puține până te voi putea ține în brațe,
Poezia e știi tu,sentimentul acela ciudat
În care te văd culcat lângă mine
Și eu te învelesc cu un zâmbet mirat,
Mirată că ești,
Că îmbătrânim împreună,
Poezia e?!
Spuneți voi ce e poezia
Ca eu și alții ca mine
Să o pot traduce în tot atâtea limbi vorbite și nevorbite,inventate și neinventate
Ca să putem să ne amintim
De noi și viețile noastre.
Mi-au mai rămas atâtea zile
În care pot răspunde fiecăruia!

Elveția 15.08.2022 (fotografie realizată de Lara Nuțu)

Sunt bine

Și eu sunt bine!
Tu?
Promite-mi că ai să rămâi cu mine,
Să învățăm să preparăm margarite odată și odată ca lumea,
Am făcut provizii de sticle de tequila și triple sec,
Lămâile galbene și grase?
Ai să mă storci pe mine
Sau poate anul acesta mai dăm o fugă în Napoli sau Aegina
Să despuiem pomii de roade
Pe ascuns sau
în văzul tuturor
Să se întrebe toți de ce suntem atât de barbari,de needucați și neciopliți,
Poate facem și o baie în marea cu solzi de arginți
Și lăsăm slipurile în valuri
Să nu fim cuminți!!!
Sigur că pot fi bine
Dar tu să-mi promiți că ai să mă îngrijești și când voi fi mai senilă de atât
Și voi alerga desculță pe plajele unor mări doar de mine știute
Și le voi face cu mâna și voi trimite bezele
Oamenilor care te vor întreba
De ce mai stai cu mine
Și cum de m-ai putut suporta atât de mult.

Aegina august 2022 ( fotografie realizată de Bella Dronca)

Încă o poezie de august

Desmierdările tale mă ating pe celulita scorțoasă diluând-o în arșița verii,
Mă frămânți ca pe un aluat de gogoașă,
Îmi ungi vergeturile cu uleiul de iasomie cumpărat acum patru ani din Tunisia
Pe puțini dinari,
Eu încerc să vizualizez termenul de expirare
Dar îmi amintesc că nu are,
E produs hand-made
Ca și mine,
Sunt făcută cu mâna
Care a îndepărtat picioarele mamei
Într-o după-amiază de sfârșit de august sau septembrie plus minus zece zile,
Între timp mă cerți că nu mă mai îngrijesc atât de mult,
Că mănânc noaptea pe furiș
În loc să mă strecor lângă tine,
Că beau apă multă că mă p..ș,
Dar sunt ca și o cățea în călduri,
Mă p..ș când te văd iubitule pe tine,
Dezmierdările tale dor și continuă,
Iar eu adorm visând ce bine mi-a fost în burta imensă a mamei mele cele nouă luni,evolând secundă de secundă în întuneric
Și socot și adun
Câte secunde voi mai cunoaște în lumină
Și câte îmi mai rămân,să pot dezmierda în cuvinte vara în ultima suflare a acestui an!

Vama veche România august 2022 (fotografie realizată de Erika Jurca)

De veri și iubiri

I-am povestit verii despre tine,
Despre trupul nădușit ce se desprinde de mine
După ce ne-am iubit,
E muuult,muult prea cald să te pot ține în brațe!
Nu cumva vrei limonadă cu vreo două, trei cuburi de gheață?
I-am vorbit verii despre tine,
Cum îți miști degetele pe sânii mei
Întinzând uleiul încins de bronzat,
Cum strâng în pumni
Buretele cu care ca pe un copil te-am spălat în seri,de nisip,vânt și sarea dulce, adunată,
Sărutată pe umerii tăi.
I-am arătat stelelor din nopțile albastre și lungi cuvintele mele șoptite în curba axilei tale pitite
Și mi-au trimis ploi,
Să tremur mereu lângă tine,
Să mă vâr în tine,
Apoi au dezlănțuit ninsori
Și ghețuri veșnice
Să ne criogeneze
Sufletele în dragostea cea lungă
Să viseze,
Să viseze
Și atunci mi-am răsfirat vocalele să strălucească pe cer!

Portofino 2022

De vară

M-am pierdut în vară,
Am alergat atât de mult în zilele ei lungi
De teama că nu o să mai ajungi și tu lângă mine
Să guști din carnea mea
Pârguită ca o piersică
Atârnată pe o creangă pocnită de arșiță.
Cine mai știe în care timp a fost inventată vara?
Cine mai își aduce aminte în care secundă mama și tatăl meu m-au născut,
Calculând îmi dau seama că totuși era o zi de vară
Când trupurile lor s-au auzit strigând,
Sunt pline piețele de fructe roșii și galbene de import de mure,caise și piersici
De flori împăiate și lavandă uscată,
Femei se iubesc,bărbați se iubesc în noapte târziu
Și eu parcă așteptând să știu
Ce să știu ?
Mă văd cum mă mai nasc încă o dată
Oprindu-mă lângă tine
Vară să-ți fiu!

Barcelona 2022

Poezie kinky vetustă

Acum sunt hotărâtă mai mult ca oricând să mă iubesc cu tine,
La vârsta aceasta ne putem permite orice nebunie,
Să te privesc zi de zi cum te plimbi ombilicat cu mădularul dezumflat de inhibiții
Pe lângă,în pat,sub pat,în pat
Și chiar dacă se rupe vreo scândură ruginită
Nu ne mai pasă,
Nici unul dintre copiii noștri
Nu doresc moștenire un pat cu saltea de mătase,
Vor să fie cât mai minimalist
Gri dacă se poate ( mie mi se pare chiar dacă e gri nordic trist).
Acum putem face sex oriunde și oricum
Toate camerele sunt ale noastre,
Suntem singuri,
Nu avem program de dus,s-au adus copiii de la orele de salsa, fotbal, șah sau franceză,
Putem face sex pe dormeză,
Pe mașina de spălat vase,
Pe podele,
Să mă întinzi și să mă penetrezi cum vrei tu sau eu,
E o prostie zicala aceea,
,,Bătrânețe haine grele”
Cine are nevoie de ceva de îmbrăcat,
Dezbrăcată sunt atât de frumoasă
Mă pot purta astfel toată ziua prin casă,
Doar tu mă vezi
Și am tot timpul din lume
Să exersez poziții de păsări sau flori ciudate,
Să te gust, să te miros,
Am învățat în toți acești ani din urmă,
Acum sunt mai domoală,mai lucidă, nu mai iau anticoncepționale, nu mai sunt frigidă,
De orice prejudecăți m-am dezis
Și pot sta cum vrei tu la întins
Și poți ejacula oriunde între cei patru pereți( totuși să fii atent la tablourile de pe pereți)
Toată viața am aspirat, am dat cu mopul de l-am crăpat
Și am un dulap ticsit de rochii care nu mă mai încap,
Din care pot face cârpe cu care să șterg parchetul,
Și pe tine pe dos
Să te leg și pe os,
Nu ne deschide ușa casei nimeni
Și nu avem programate nici măcar vizite ca la azil,
Dă-mă iubitule pe spate
În modul cel mai juvenil
Debil
Și mă scoate
Din amorțeală
Din senin,😜vezi că se poate!