Privesc la acoperișuri de case
Știu că dincolo de ele
Se aștern tăceri
Line sau foșnitoare de mătase,
E un cer atât de senin uneori
Ca și cum nu s-ar întâmpla nimic,
Îngerii presupun se bronzează în amiază
Sau își fac siesta sau
Visează?
Și atunci ne simțim pierduți,nevăzuți,
Îi strigăm,
Dar strigătul nostru se pierde într-un nor ivit de nicăieri,
Ceilalți îngeri plecați dintre noi
Nu ne pot răspunde,
Întind pleduri pe șezlonguri,
Prepară Devil’s Blood Cherry
Sau adună mizerii din etern,
E o plajă atât de întinsă acolo sus,
Imensă,încât te-ai putea plimba și afunda în nisipul ei
Ani fără număr
Și-mi închipui că și eu pot pleca
Într-o secundă pe acolo…
Îngerul meu oricum doarme acum
Și nu mă veghează,
Dar mi-e teamă de drum
Și oricât sufletul meu de dorul tău oftează
O să mă mai aștepți
Până voi veni la tine!
Între timp îmi aprind țigara și fac rotocoale în aerul cald, de fum
Nu fi îngrijorată că fumez mult mi-am făcut acum o lună radiografia,
Am plămânul drept bun, bun,
Celălalt ți l-aș fi donat ție ca să poți să mai stai cu mine,
Dar nu există negoț și nici tehnici de abordare
A transplantului de organe între prieteni cuvântători și necuvântătoare!