Şi mai am atât de puțin spus
De aruncat cu, cuvinte grele, în voi
Sau în sus
Nu mă priviți ca şi cum nu m-ați cunoaște sau nu ați vrea să mă fi cunoscut
Vacile mele vor paşte mereu
Întru început
Vor smulge iarba pârjolită în seri
Florile albe culese de ieri
Vor rumega tot cu ce m-ați ridicat
Pentru că, asta ați făcut,
Eu v-am iertat…
Au trecut toate și toate vor fi
Am învățat să fiu printre vii.
Am mângâiat am plâns și am făcut
Tot ce am ştiut
Tot ce am putut
Asta a fost!
Altceva oare va veni?
Ce o să fie puțin sau mult vom ştii sau n-om ştii.!?