Autor / elenalazar28

de elenalazar28

Mariei

Te-ai născut într-o zi
De luni sau de marți
Vezi, asta nu te-am întrebat niciodată
Sau poate duminica sau sâmbăta
Sau miercuri sau joi
Doar tu și mama noastră moartă sau sora cealaltă mai mare plecată demult o știu
Poate am să aflu odată și odată
Când o să vorbim și de tine
Pe un alt drum șerpuit și nebun,dar
Știu și toți o spun că tu râzi mereu , ne porți de grijă la toți cei rămași și cei duși
Chiar dacă genunchii ți-s frânți și supuși
Știu că dintre noi trei fetele tu ai râsul cel mai frumos
Și sufletul cel mai smerit și plâns și duios
Poate de aceea îți scriu să-ți întorci zilele cu susul în jos
Cu josul în sus
Într-un vis doar al tău,
Roz, sau roșu sau bleu!

de elenalazar28

Reverie

Îngerul meu fuge
În depărtări
Înoată în mări
Mai suie un munte
Cuminte
E îngerul meu
Stă plin de el
Într-un ungher al casei
Atârnat pe perete
Printre tablourile cumpărate la licitații
Și fotografii colorate din vacanțe
Și nu mă lasă să-l vopsesc în alb
Așa cum se cade să le steie îngerilor
Îmi spune de fiecare dată
Când înmoi trafaletul
În ploi
În var
Că n-am habar
Că pe lume îngerii
Împrumută culorile locurilor în care noi am fost
Și nu vede de ce ar avea rost
Să renovez casa
De fiecare dată
Când mă întorc de unde am fost plecată
Pereții mei nu au voie sa fie decojiți de lumină!

Sat Râu de Mori , județul Hunedoara, România
de elenalazar28

Mă iubesc

Mă iubesc cu bărbatul cu piele ridată de soare de vreo două decenii
Am încercat să-i pun puțină culoare iubirii
Să-i dau soarele din Tropicul Racului
Ca el bărbatul meu să nu se mai îndrepte mereu spre Polul Nord să-și înghețe sentimentele în calotă
Ori de câte ori i se înecau vuind în glotă
Amândoi devenind disfonici și ironici
În momentele de grație ale aurorei boreale
Străduindu-ne
Să ne arcuim, să ne unduim în mișcarea iubirii trupurile
Căutând mereu viața
Într-o lume a noastră mai mică , pitică
Dăruind o lume de cele mai multe ori uriașă, mai mare
Răsucind-o înspre Tropicul Capricornului
Încă două decenii, în vară, în soare,doar cu bărbatul meu , regăsind în visare ce am pierdut amândoi în timpul de dinainte de potop și încălzirea globală!

Marea Neagră ( fotografie realizată de Liliana Drăghia)
de elenalazar28

Poezie de duminică

Ce ai făcut cu dragostea mea uitată în timp
Azi cerul are culoare de iulie
Caldă
Mai albastră decât irisul copilului meu mare
Cât de mult te-ai împrăștiat în mine
Nisipându-mă pe tot întinsul lumii ăsteia
Plecată la plimbare…
Hei, amintește-ți de prima îmbrățisare refulată undeva …
Până și Alzheimerul poate fi învins prin iubire,fără tristețe, fără hapuri, fără resemnare, scăldându-l în necuprinsul spațiului nostru în amintire, în mare…

Lanzarote, Insulele Canare ( fotografie realizată de Adelina Iacobuți)
de elenalazar28

De iulie

Împleticit în iulie
Soarele arde
Vântul mă bate
Și marea îmi prăjește
Sufletul cu artă
În scrum se preface clipa
În val înspumat zbuciumul se duce
Îmi aprind țigara
Ochii mi-i arunc în zarea
Ce-mi aduce liniștea
Până mâine…
Și iar o iau de la capăt
În iulie hoinară
Trupul meu în bronz se toarnă
Cei care mai trăiesc
Își fac bagajele
Și pleacă în vacanță!
Rucsacul meu roșu
Stă aruncat printre stânci
Cete de fete
Cu corp de atlete
Aleargă pe nisipul ud
Oare unde se duc?
Ce n-aș da să fiu una din ele?
Dar sunt pescăruș
Și zbor până sus
Cu gândul meu dus!

Fotografie realizată de Liliana Drăghia , Marea Neagră , România
de elenalazar28

De iubire și iubire joc de cuvinte

Cât m-am tânguit după iubire,
Ca un saxofon ce jeluie a jazz,
Cât am vrut să rămân vârâtă-n tine
Să te transform într-un obez
De atâta fericire să ți se reverse trigliceridele pe șold,
Trunchiul coronarelor să ți se astupe,
Colesterolul rău să mi te facă orb.
Dar tu, mă ții mereu la dietă
Mă înfometezi să nu te mint,
Mă ții încleștat în îmbrățișare
Și-apoi îmi sfâșii carotida ca un lup,
Și nu ai mai chema,
Și nu ai mai striga pe nimeni
Să înfulece din carnea mea
De parcă s-ar termina nopți și zile
Și nu mă mai poți avea!
Scheletic mă plimb și cerșesc în ani
Și mă dizolv în vara incandescentă ca o lavă
Iubesc, iubesc și-mi construiec de tu mă vrei mereu , o nouă aortă și o nouă cavă, îmi spăl culoarea de pe trup , mă mai înalț cu nouă centimetri , mă îngustez în punte și în maxilar, mă înfățișez cu altă minte și alt har, și am să fiu sfioasă și cuminte!

Festivalul de jazz Timișoara 05.07.2021(fotografie realizată de Petru Cojocaru)

de elenalazar28

Varianta 2 a poeziei de 39 grade Celsius

Mă strecor lângă trupul tău gol
Lovit de cele 39 de grade de afară
Ignor amețeala lui și deshidratarea,
Transpirația albastră ca marea
Alunecă iubirea mea pe trup
Acum mă știi ca pe o cireașă
Cu gustul roșu și copt
Cu speranța primei înfulecări de mireasă.
Tu mă strivești cu greutatea ta de bărbat,
Revigorat și mahmur de uimire,
Eu mă strecor în suflet și în pat
Încinsă ca un asfalt
Și miros a șoșea neagră de zmoală și fum
În așteptarea ploii din noapte
Și tună
Și bum, bum
Se adună amintiri din veri mai puțin fierbinți cu cireșe mai roșii în noi toți
Și bum, bum
Inima bate
Iar un nebun face proiecte de autostrăzi pe mai departe, iar noi privim năuciți de atâta iubit cum frigiderul dintr-o dată a luat-o razna și gheața dinăuntrul lui se topește și apa rămasă în urma lui , în urma ploii de aseară ne șoptește: o iubește, îl iubești? Oricum nu are importanță iubește, iubește, trăiește!

Rhodos septembrie 2020 ( fotografie realizată de Ioana Pop)
de elenalazar28

De iulie și leneveală


Pisici întinse pe acoperiș
Uscate de căldură
Stau prinse în toropeala zilei
Bețive,fără băutură.
Și cafeneaua se deșteaptă
În zornăitul alb de ceașcă
Croissantul dă ca să plesnească
Iar pe tejgheaua coaptă
Se brumărește zahărul pe sticlă
Și uite așa uimită
Punând ziarul pe măsuță
Eu te zăresc o clipă.
Îți tremură în inimă țigara
Și fumul în rotocoale se destramă,
Se agață în pernele rotunde
De pe băncuțe și scaunele goale
Și scrumul cade peste tine
Și fierbe-n dimineți cafeaua
Iar eu mă încolăcesc pe vine
Și cred că m-a lovit damblaua

Îmi ard rărunchii, ochii verzi
Iar tu te faci că nu mă vezi
Strivind țigara în cerul gurii.
M-aș apuca și să fumez
M-aș apuca de tot ce-ai cere
Dacă ai vrea pentru o secundă
Să-ți stau în poală și să-ți fiu muiere.
Dar nu,tu, te ridici și pleci
Sorbind o ultimă înghițitură
Lăsând caimacul să rămână
Pe gleznă,
Pe obraz,pe gură,
Întinse stau pisicile pe acoperiș
Întinsă stau și eu , uscată
În toropeala zilei ce a trecut
Sperând să te mai văd o dată!

Fotografie realizată de Liana Pleșa și Nicoleta Diana Ardelean
de elenalazar28

De Sânpetru


Sf. Petru
E bărbatul din casă
Bărbatul pe care-l punem la masă
Îi turnăm supa fierbinte în farfurie
Și borșul acru de fasole,
Sf. Petru ,
E meșterul Manole
Care zidește biserica
Jertfind iubirea pură
E bărbatul care ne trădează
Ne înșală,
De trei ori în noapte
De trei ori în zi
Ceasuri peste vreme
Ceasuri reci, pustii
Dar socoate în fapte și în temelie
Grija ce ne-o poartă
Și ce o să fie
El înalță în timpuri și în ani
În credință oarbă
Vorbe măsurate
Și tot el ne iartă și se tot socoate
Dacă până în urmă
Vom fi buni în toate
Vom clădi în ceruri
Vom înseta pustiul
Sau îi vom da roade.
Sf. Petru e bărbatul din casă
Care ne încălzește patul,trupul și sufletul
Care plătește facturile
Care plănuiește vacanțele
Care ne mai cumpără din când în când flori
Sau se târguie pentru un parfum sau un colier de perle
Sfântul Petru e cel care ne spune mereu
Eu sunt aici tot timpul, nu plec
Chiar dacă te -am trădat
Chiar dacă m-ai iertat
Știi că te iubesc și te voi iubi mereu
De trei ori mai mult
De trei ori , ori trei

Roma 2016
de elenalazar28

De dor

Parcă nu se întâmplă nimic nou
Parcă și mama mea a murit acum șapte ani
Și urmează din nou să moară
Parcă pomana de azi cu grâu fiert și boțit
Ne ajunge la toți cei de acasă de mâncare.
O săptămână am albit oasele ei din nou în minte
Spălate cu var alb și amar depănând amintiri zăcute în lobul temporal sau în dinte.
Parcă nu mai simt de atâta reînviere mâna ta strecurată și topită pe coapsa mea (femeie dorită)
Mângâindu-mi firișoarele de păr ițite după epilarea cu fenomenalul aparat luat la reduceri de pe un site
Parcă mă doare
Și mă scufund încet, încet în tine sau în mare (mi-e dor de ea, sau de tine, sau de mama, sau copilărie)
Parcă nu se întâmplă nimic nou
Nici canicula de afară nu are altă culoare
Altă ,,vară la mal”
Cu aceleași imagini în calendar
Undeva timpul s-a prins în eșarfa cu motive roz, de mătase aruncată în poduri de case
Printre păianjeni și sărutări trișate , strânse sau răsfirate
Și noi
Iubim din nou, parcă nu se întâmplă nimic nou sau totul are ecou: Tuuuuuuu….Euuuuuuuu

Malta 2021( răsărit fotografie realizată de d-na Laura Nerău)