Cu siguranță o cheamă ca pe mine Dar o strigi cu alt nume Nume care conține mai multe vocale I-ul muult mai lung Se arcuiește și se aruncă Asemeni unui curcubeu Curcubeul de la început I-ul cu care începe iubirea Iar pentru mai multe iubiri scriem corect cu trei de i U-ul mai sacadat și ritmat De parcă chiar îngerul Uriel l-ar fi pronunțat O cheamă ca pe mine Dar are alt job altă familie altă geneză Și ațipește din când în când pe altă dormeză Visând La întâlnirea poate Cu o altă femeie ce poartă Același nume!
Îmi vine să-ți amintesc de mine cea tânără din când în când De aceea mă port prin casă fără sutien cu o nonșalanță și o angoasă de parcă m-aș rătăci în etern Iar după fiecare noapte și secundă lungă în care noi doi ne-am iubit, Mănânc înghețată multă, Acum am timp să observ Că rochia cu tivul brodat cu roșul mat Nu mă cuprinde, Am tot timpul din lume Să exersez pilates și stretching și yoga, Să plâng,să nu plâng,să mă plâng Privind în anii din urmă Cum zburam rătăcind, rătăcind Adunând ca într-un puzlle 3 D Fărâme din tinereți Și-ți fac cu ochiul într-una, în dimineți Când tu mă trezești,șoptindu-mi: -Nu știu ce faci iubito Dar tot mai frumoasă și dragă îmi ești! Și eu mă adun în tine mioapă la tot ce e în jur Și știu că îmi vine, dar ce îmi vine Să iubesc, Să te mir, Să te … Tot timpul din lume!
,,Launmomentdat în parc” Am țipat Așa ca o hienă Lovită de migrenă Care a uitat să-și ieie tadorul Și o chinuie dorul Printre castanii loviți de furtunile din verile trecute, Hortensiile plantate de mult și acum ponosite, Doar câteva tije înflorite mai păstrează albul imaculat al dimineții de vară, Pufoșenii de câini tineri și bătrâni aleargă dorind atât de mult să cuprindă din viață Și ei hiene mai mici, cu zâmbet pe fețe cu sclipici Mă înec într-o înghițitură de bere artizanală Visând la tine, Sufletul meu se îneacă și el pe acorduri de rock, disco, funny, reggae,pop, E un amalgam cu nuanțe de bleu,orange, roz și lila, Parcă mi-aș spune pa, Dar e atât de frumos Și mă-ntind pe jos Pe iarba strivită de pantofi și șlapi, Teniși,adidași Mărimi cuprinse între 20 și 45 Și știu că mă atingi Și știu că te ating ,,Launmomentdat în parc!”
Timișoara Parcul Poporului 10.06.2022 (Launmomentdat în parc)
Știu că numai tu mă miroși ca pe o vară cu nopți lungi,acoperite de stele fierbinți în îmbrățișările mele Cuvintele auzite uneori cad, Ploi repezi, Tunete de vocale, Mă încalț cu sandale și port rochițe scurte Galbene,roșii sângerii Ca și cum apusurile S-ar pătrunde în mine stinghere, hoațe și vii Și trupul meu acoperit de sudoarea smintită din zi Îți amintește de dogoarea Coaptă din lanuri Și-mi scrii, Că ți-e dor dor de pâinea dospită și arsă în cuptor Că mi-ai întins cearșaful de pânză Și l-ai împodobit cu flori, Maci ofiliți să zaci Margarete turtite de albul fără bronz De buzele mele dorite În dimineți peste tot. Știu că numai tu mă miroși ca pe o vară Ce abia e la început Și-mi trimiți mesaje cu gif-uri drăguțe mereu Să nu te uit.
Eu nu vreau să-i mai judec pe alții Înainte vreme îi judecam, Erau vinovați pentru tot ceea ce mi se întâmpla Chiar și banalul bec dacă se ardea sau pocnea în minuscule ace opale Era judecat. E ieftin,are defecte Abjecte, Are și nu are, Vinovat, nevinovat A fost cumpărat, adjudecat,împrumutat,uitat, Reciclat? Cine sunt eu să vorbesc vrute și nevrute, Uneori mă pun în locul acelui bec chior Și încerc să luminez cât de mult pot Chiar și noaptea asemeni unui licurici Mai ales acum că s-a scumpit kilowattul Și mă apropii tiptil de cele din urmă Dar nu pentru asta nu judec Și nu arăt cu degetul Cele multe s-au făcut de mult, Ci pentru că am înțeles în sfârșit Că timpul rămas e doar pentru iubire!
Versailles (fotografie realizată de Lara Nuțu 2020)
Azi e o duminică caniculară Cum se cuvine de altfel unei duminici de vară, Cireșele roșii cad toropite pe pământul uscat Lung într-o grimasă hilară sau ciudată ca un căscat. Dimineața mă strecor ostenită de nesomn În dreapta neșifonată a așternutului tău, Trupul meu se lipește de trupul tău Și transpirația-mi curge moale pe gât, Mă întind cu gura larg deschisă ca și cum aș fi vrut să te înghit, Mi-e și cald,mi-e și frig Și-ți cuprind visul țesut în minte de demult Tic tac pendula se mișcă și pișcă Încă o dată timpul, Liturghia se săvârșește în biserici, Mă ascund în sufletul tău rușinată Sunt goală și ascult rugăciunea de început, cu pocăință, cu sfială. Ai știut sau nu ai știut că lipsesc încă odată de la împărtășanie, mirată căutând ceva mult mai mult? Ceva ce nu pot rosti decât în deșertul pustiu, dogorât aiurit de soarele de vară Ca și cum ultimii demoni ascultând iubirea mea și chinuiți în pudoare Coboară în adânc, Căutări nesfârșite, dorinți nefăgăduite nimănui, Doar ție am cutezanța de a-ți rosti păcate Și se termină și seara în vecernii Și spovedania mea știu că de-abia acum începe!
Floare realizată de Carla Georgiana Pătruca04.06.2022)
Oamenii uneori nu știu ce să facă în luna iunie, Se termină școli,cicluri de viață fragile,ostile, Domnișoarele își încârlionțează părul seboreic pentru prima dată, Poartă sandale cu tocuri mai puțin permise Și fumează tot pentru prima dată în văzul tuturor(unele) Emoții pentru unii, O lună neobișnuit de caldă pentru alții. Eu încerc noi rețete, fac pentru prima dată dulceață de trandafiri Damask și mă nasc și te naști, Mă miri și mă mir de unde atâta cutezanță și pornire în mine, Orașul îmi pare anost, fără rost de când ne-a murit cockerița, Mă învârt pe străzi, Mă descos în suflet Și încerc să-mi amintesc cum era odată în luna iunie de parcă m-ar putea ajuta cu ceva această aducere de aminte… Și totuși mă strădui să mă înalț Lăsând pe pământ silabe, În vânt, Pentru ca odată și odată Să pot cutreiera prin lanuri de maci sau printre bujorii și crinii și asperulele roz. Viața,viața,parafrazând, e totuși în iunie roz Nu-i așa Edith?
Copil fiind mă știam fericită, Iubită, Lumea în care mă învârteam ca într-un carusel plin,atât de plin de zile și nopți în care parcă atunci era loc pentru toate și toți, Lumea aceea o mai port și azi Cu miros cald de mame și tați, Îi îmbrățișez în gând și-i strig Copil răsfățat de surori și frați Adunând amintiri sfinte în timp Ascunzându-le în inimi, Amintiri despre vise și lumi visate chemate, Sub patul cu dricala cu ghije gălbui amărui și dulci Asemenea crofnelor uriașe umflate, Amintiri cu gustul dulce de dude crăpate În care se întețea țipătul nemaiauzit de capre și miei, De gâini ciufute și gâște pierdute De șlapii gumoși de imală încărcați, De cărțile pitite în poală Împrumutate, furate din bibliotecile comunale, Amintiri despre creșterea noastră în blocuri arzânde de libertate comuniste și negre de smoală, Dar din toate îmi străbate cuvântul de mamă, Cuvântul de tată Amintire trează, nemauitată, Eram copilul lor Eram copil Și mă port și acum asemeni unui copil Înșirând zilele nopțile pe un fir Cu care mă leg,cu care măsor Timpul împletindu-l într-un nor, Nor călător, Nor plin de dor, Pe care am să zbor Asemeni unui cocor…
Napoli 05.2022
(A se lua cuvântul ,,furate “ din poezie în context poetic, nu am furat nici o carte😂)
Când eram mică și învățam cele zece porunci Mi-era teamă de cea de-a opta …poruncă:Să nu furi Să nu …dar eu,furam frumusețea cerului Cu stele,cu ploi albastre și grele Care-mi înfrigurau șira spinării încovoiată și roasă de rahitism, Furam această frumusețe în vis Ca să mă pot cuibări pricăjită și mică În brațele mamei. Și acum fur încă,cerul, Misterul, Dezleg șoaptele creierului meu,puberul Cu o nonșalanță specifică vârstei mele de doamnă trecută,avută și avută, Numai îngerul meu știe adevărul Pentru că de fiecare dată când mă strecor mică și înfrigurată În bratele tale, Îl rog să nu spună, Iar el mă întreabă pieptănându-și penele în grabă: -Pe bune? Cât o să mai ții secret? Cine-l ascultă? Eu adorm Și-n somn Vă spun Că nu regret, absolut deloc nu regret, Încă mă joc și de aceea Nu îmbătrânesc Repetând cu o străduință umilă cele zece porunci ca într-un joc, Dar sar peste opt Și poate am noroc, să iubesc, Ani peste o sută opt!😜😂
Franța 02.05.2022(fotografie realizată de Iacobuți Gabriel)
Binecuvântează-mă tată Căci nu am știut să prețuiesc iubirea întru începuturi Binecuvântează-mă iar în numele Tatălui Căci atunci când m-am îndrăgostit Am alergat prea mult cu dragostea Am strigat-o,am dat-o de pomană Și atunci cei suferinzi și tăcuți mi-au luat-o. Binecuvântează-mă azi Te implor Ca să pot păstra iubirea Să nu mor, Să o pot așeza în fiecare celulă din inima mea Tremurată ca picurul de ploaie târzie de primăvară, Să-l pot sorbi cu sete, Să-l adulmec în cerul gurii în laringe, Să pot înverzi Poate de această dată mi-o ajunge Iar corzile vocale Îl vor atinge într-un singură vocală Neuitată Cântată În liturghii Mereu Pentru a nu împiedica în mod semnificativ Ieșirea din sufletul meu, Omnia mea mecum poeto
Lazăr Elena 