Etichetă / iubire

de elenalazar28

De vacanțe

Fotografii prinse cu magneți de frigider
Nu e bine pentru produsele și cașcavalul afumat din el ne urlă ei,
Le desprindem și le punem pe centrală
Cu cleme albastre sau lipici,cu migală
Nu e bine nici aici,
Ne crește factura
Influențează calitatea gazului și natura,
Le iau timid și le lipesc pe mine
Mă cuprinde o amețeală și o stare de bine
Când tu vrei să-mi săruți sânul stâng te împiedici de magnetul cu turnul din Pisa,
Și te îndoi și tu,
Îți înclini buza de jos,
Dar atingi magnetul cu sfinții de mozaic și de ipsos din Ravenna
Și devii curios,
Îmi desenezi moale cercuri de aur
Pe pântec, pe șold și pe os
Și mă acoperi cu o lungă și albastră ploaie
De artere și vene răsucite pe dos,
Descoperi și Roma, Tunis sau Barcelona
Și râzi zgomotos
Și-mi șoptești tandru în ureche
Că am fost,
Pe acolo am fost
Și-ți amintești mirosul meu din anii trecuți impregnat cu roșu de azalee,
Cu liliachiul profund de bougainvillea înflorită
Și pasul meu rătăcit și desculț
Străbătând agale cupola înaltă de stâncă ce străjuie moscheea,
Te împiedici de magnetul prins de degetul mare de la piciorul stâng cu măgărușul albastru cumpărat într-un sfârșit de toamnă pe pământ
Ai uitat?
Și atras de verile lungi cu săruturi de migdale și pepeni
Începi să mă piepteni,
Să-mi desprinzi amintiri
Secetoase cu miros de pietre, de mare, de zbor de egrete și pescăruși,
Mă descâlci pe-ndelete
Și aduci dintre toate în secundele de atunci
Soarele mare și roșu în apus
Și-mi șoptești moale și trist
S-au dus, toate s-au dus!
Uite nu mai avem pereți ca să punem magneți?
Nici trupul tău nu-i de ajuns!
Iar eu îți cuprind sufletul în palme și îi șoptesc înainte să adoarmă:Te iubesc!Ne rămân atâtea veri cu iubire, iubitule vom pleca din nou
Mâine!

Un colț cu magneți de prin lume 😍
de elenalazar28

Poezie pentru sărutul dat pe inimă

Unii spun că doar eu te iubesc,
Am stat fidelă în patul tău atâția ani
Unii spun că doar tu mă iubești,
Că m-ai protejat de intemperiile iernii
Ca pe o prețioasă imortelă
Că atât demult te-ai străduit să-mi ții trupul meu rupt în tinerețe
Erect și plin de frumusețe
Dăruindu-mi din vlaga ta de bărbat,
Unii mă văd pe mine înflorind mov sau galben în umbra ta,
Unii te văd pe tine atât de îndrăgostit de mine
Încât nu știu dacă eu am același număr la cămașă sau același număr la pulovărul de tricot
Pentru că mă văd purtându-ți puloverul în fiecare dimineață
Savurându-ți mirosul dulceag de transpirație
Amestecat cu izul parfumului meu,
Uneori parcă avem aceeași culoare a ochilor obosită sau mirată
Pomeții parcă nu sunt patru ci sunt doi
Pe aceeași față ridată,
Unii ne confundă în grabă când ne văd pe stradă
Dar noi alergăm doar cu două picioare în grabă,
Unii nu știu de fapt că avem o singură splină,
Un singur pat,
O singură viață,
Un singur dulap
În care ne stau aruncate hainele
Pentru că nu are nici o importanță
Cu ce suntem îmbrăcați
Când ne sărutăm
Apăsat, tulburați de îndrăgosteală
Pe inimă!

de elenalazar28

Mi-am donat sufletul

Mi-am împrumutat sufletul unora dintre cei răi și egoiști
Voi cere adaos celor triști,
Voi lua camătă pentru tupeiști
Și voi prelungi amanetul
Celor dornici de cunoaștere.
Le-am descris stările sufletului meu
Unii au înotat în mare și au găsit perle de vânzare
Unii au stat tolăniți într-un vis descoperind frumusețea clădită în rânduri scrise prescrise pe o rețetă compensată sau unii au primit-o chiar gratuit,
Unii au rămas cu chilipuri
Inele cu stele, pietre găsite pe drumuri, tablouri câștigate la licitații,
Enumerații și holocaust de zile
De muncă,
Facturi vechi,ponosite,uitate, îmbrățișări și ore de dragoste nemărginite, nehotărâte dar benefice
Tratament balnear,ancestral, bonus sau premiu pentru tinerețe.
Unii sau mai bine zis copiii mei înfiați în zilele de vară,au găsit frumusețe,
Siguranță,organe, viață de donat
Singurul loc sigur din lumea aceasta
Mi l-au luat și eu nu am depus nici o plângere
Nu m-am mirat.
Unii au scotocit mult, avar, au crezut că e în zadar dar au găsit și puțină tristețe
Atât de puțină încât n-au pregetat să-i deie binețe.
Sufletul meu e atât de roșu și roz de fericire
Consideră că a primit suficient,
Destulă iubire
Și poate s-o dea cui vrea
Așa că fiți păsări de pradă
Fiți corbi, fiți berze sau bărzoi
Fiți albe, negre ciori
Nu am să vă cert și nu am să îmi iau sufletul înapoi!

de elenalazar28

De dragoste

Minunată este dragostea
Și sper să o văd în fiecare
Minunate sunt brațele iubitului
Și sper că sunteți îmbrățișate în fiecare secundă
Încleștate amorțite și apărate în ziua cea lungă
Minunate sunt îmbrățișările iubitei
Nesfârșite sunt ele și par că nu o să ne ajungă
Minunate sunt săruturile date în alba noapte
Și sper ca ele să vă rămână în suflet
Minunate sunt strângerile de mână
Și sper ca ele să vă fie atingeri de fluturi
Minunat este creierul golit de orice gânduri îmbibat de aburii năbădioși ai îndrăgostelii
Fără sintagme negreșeli sminteli și aiureli
Ți se iartă orice
Ți se spune ,,e cu capul în nori”
Și minunat este dacă acolo va rămâne
Minunat este trupul îndrăgostit
Încolăcit ca un șarpe
Dorit privit dezgolit de orice urâțenie de moarte
Minunată este inima plină de dragoste
Ea vorbește cu tonuri de solfegiu cu vocale cu semne fără de cuvinte
Măsurând timpul
Și cred în această trecere că voi toți aveți inimi pline de dragoste îndrăgostite de dragoste care și-au găsit perechea!

Teguise Lanzarote(octombrie 2021)
de elenalazar28

Poezie și…de mătase

Iarna aceasta cu miros de ceai de mușețel,
Iarna aceasta cu scumpiri reflectate în calorifer,
Iarna aceasta în care ne picură lămâile din balcoanele închise galben de cer,
De vară,
De vară toscană,
Iarna aceasta care după ce a vizitat estul,întinsa Rusie pregătită de schimbări apocaliptice și de ger ninge și vestul,
Iarna aceasta am să mă schimb(în…bine)de aceea
Iarna aceasta îmi promit că voi purta doar ciorapi negri de mătase
În fiecare zi,rând pe rând și noaptea pentru a-mi încălzi picioarele să nu sufere,să nu plângă de frig și
Știu că-mi tot repetați pentru confortul meu să port dresuri de lână sau ciorapi moțați, tricotați de mână,
Dar lăsați,
Vai lăsați,
Vă promit că am să-i port în iarna din urmă!

de elenalazar28

Poezie pentru ultima secundă( dacă o să fie😉)

Dacă ne-ar transmite cineva că mai avem de trăit doar o secundă
Ce ai spune, ce ai face, la ce te-ai gândi?
Eu aș deschide ochii larg
Ca un căscat
De mulțumire
Și simultan mi-aș arcui trupul
Asemenea pisicilor
Și m-aș înălța în înalt
Ca să scap,
Să scap
De haosul sau echilibrul zilelor, aș executa o mișcare grea de mandibulă și maxilar ca și cum m-aș arăta mulțumită de un dar,
E pură manipulare, simulare e un mod de a face artă,
Dar ar spune unii:
Elena, fetele tale, iubitul tău nu intră în această ecuație?
O să le răspund
Că de foarte mult
De demult îi port cu mine
Că mi-au intrat în miros
În vene și os
Că-i știu pe de rost
Mai bine ca mine,
Că le cunosc și umbra când se rostogolește în pat
Că de acolo am împrumutat acel căscat de mulțumire, de înnoptat
Pentru ultima secundă

de elenalazar28

Poezie pentru mine și noi

M-am uitat pe mine în anii trecuți
Alergam disperată să cresc și să alint
Tot ce era în mine din mine de crescut și alint
Uneori ziua speriată de alergătura mea ciudată
Se făcea mai lungă
Se lungea de-a dreptul toată să-mi ajungă
Noapte mă răsfăța puțin în brațele negre de tinerețe ale iubitului
Cât să-mi iau doza zilnică săptămânală lunară de femeie puternică avidă și reală
Și zi de zi ani de ani până au apărut firele de iarbă de iarnă
Pe osatura cumsecade a capului meu (am fost răsfățată au apărut târziu ca un suflu de primăvară ca un asfințit camuflat de vară)
Le număram și parcă nu mai eram eu
Și atunci s-a produs declicul
Țac ca o alarmă de incendiu la început
Apoi ca o sirenă în prag de război
Și pasul meu s-a împiedicat
A tăcut
L-am exersat în pas de ballotte și am stat
Întinzându-mi brațele lung
Măsurând firul cărunt
Despicând
Și cerând
Pauză
Pauză vă rog
Puțin
Pentru că mâine iar am s-o iau din loc
Dar mai piano
Adante
Și poate nu se știe de data aceasta și cu un dram de noroc!

Eu
de elenalazar28

Pentru noi cele care…

Cred că e ok dacă ne despărțim după ce ne-am ținut în brațe 30 de minute
Dorind să să ne facem pe plac
Amabili îndrăzneți sau plictisiți amândoi
Cred că e ok după 6 luni de conviețuire împreună în camera de cămin ( fără abrobarea sau cu încuviințarea tacită a administratorului a viselor erotice sau a masturbării spumoase a colegilor tăi studenți la Politehnică) să ne despărțim fără regrete
După ce aproape ne-am înfulecat făcând sex turbat
E ok?
Nu avem aceleași idealuri el e userist eu pacifistă salvez pinguinii imperiali
Ești sudistă?
Sau anarhistă?
Polul Sud e republică sau?
Caută pe google! Îți șoptesc la ureche( avea scula mică)
Pe bune
Iar mâine te văd pe tine mutându-ți puloverele laptopul creioanele tampoanele în aceeași cameră cu miros acru de transpirație și iarbă
E ok dacă intentezi acțiune de divorț
Pentru caii verzi
Cu care am făcut amor în tinerețe
Uitând că sunt mama copilului tău
Conceput cu tandrețe?
E ok să mă reîndrăgostesc
E ok să trăiesc?
E ok să ne spunem pas
Sau bun rămas
Sau să ne asumăm
Să ne riscăm
În viață tăcând înjurând încercând rămânând el sau ea doar pentru că…

Pentru că suntem minunate ca niște flori NOI(tablou din colecția proprie autor necunoscut)
de elenalazar28

Februarie de dragoste

Nu-mi pasă că vine februarie
E un alt februarie cu gust mai mult sau mai puțin de ninsoare,
Cu gulere de spumă, fum mătase,
Pe hornurile ascunse printre case și dresurile întinse lung pe sfoară
Nu-mi pasă,
Nici dacă ar fi o altă lună bisectă, arsă, fără lună
Fără comete,galaxii în devenire,
Mute,asurzitoare sau ciufute
Un februarie cu Valentines day,
Cu Dragobete,
Fără ei,
Un februarie care are o vagă amintire, despre nașterea copilului meu pentru unii
Dar pentru mine mereu prezentă,in aceeași zi de parcă s-ar repeta în fiecare an această naștere prematură
Poate că contracțiile numai au aceeași amploare ca atunci,
Aceeași regularitate,
Poate că acum voi avea doar o contracție când o voi strânge pe ea în brațe,
Poate că acum mă voi minuna muuult mai muult decât atunci,
Poate facerea de prunci
În februarie pentru unii are o altă conotație,
Nu îmi pasă că vine primăvara anul acesta fără viruși sau cu viruși și mutații de viruși,
Fără zambile,fără narcise,
Fără piste
De biciclete suficiente în orașul meu,
Nu îmi pasă pentru că m-a lovit în moalele capului atât de puternic dragostea
Încât mă gândesc doar la ea cu o teamă că poate nu voi mai putea respira,
Sufocată de tot aerul care are doar molecule de dragoste în februarie!

Fragment de litografie ( colecție proprie)
de elenalazar28

,,Frumusețe așezată” în iarnă

Când e foarte frig
Mă învelesc cu tine
Doar pupilele mi se întrezăresc subțire pe geana zilei
Încep cu brațele tale care încă mai poartă puterea tinereții
Mă strâng în ele
Mă vâr printre degetele aspre cu fire de păr zburlite și ițite ca și ierburile uscate în zăpadă
Mai apoi îți trag toată pielea de pe torace de pe coapse de pe cap
Ca să încap
Eu toată
Neridată și necoaptă mai e pielea ta
Și mă poartă în serile de vară cu parfum beat de tuberoze înflorite și flori de cireș ca niște
Albe mimoze și pleoștite de zăpușeală
Transpir de emoție acoperită astfel
Scot aburi pe gură
Și mă învârt în inima ta ca un ceas
Acum sunt într-un an într-un veac într-un mileniu și astfel ajung să-ți cunosc toate sentimentele
Toate elementele care s-au adunat să te facă pe tine
Nici nu îmi pasă că iarnă îmi umblă prin casă
Mi-e cald acum
Mi-e bine!

Gravură în blocuri de lemn (fragment) ,,Frumusețe așezată sub un cireș înflorit” de Utagawa Yoshitora 1859 George Șerban Ukiyo-E Collection Muzeul Național de Artă Timișoara