Etichetă / Blog de poezie

de elenalazar28

Varianta 2 a poeziei de 39 grade Celsius

Mă strecor lângă trupul tău gol
Lovit de cele 39 de grade de afară
Ignor amețeala lui și deshidratarea,
Transpirația albastră ca marea
Alunecă iubirea mea pe trup
Acum mă știi ca pe o cireașă
Cu gustul roșu și copt
Cu speranța primei înfulecări de mireasă.
Tu mă strivești cu greutatea ta de bărbat,
Revigorat și mahmur de uimire,
Eu mă strecor în suflet și în pat
Încinsă ca un asfalt
Și miros a șoșea neagră de zmoală și fum
În așteptarea ploii din noapte
Și tună
Și bum, bum
Se adună amintiri din veri mai puțin fierbinți cu cireșe mai roșii în noi toți
Și bum, bum
Inima bate
Iar un nebun face proiecte de autostrăzi pe mai departe, iar noi privim năuciți de atâta iubit cum frigiderul dintr-o dată a luat-o razna și gheața dinăuntrul lui se topește și apa rămasă în urma lui , în urma ploii de aseară ne șoptește: o iubește, îl iubești? Oricum nu are importanță iubește, iubește, trăiește!

Rhodos septembrie 2020 ( fotografie realizată de Ioana Pop)
de elenalazar28

De iulie și leneveală


Pisici întinse pe acoperiș
Uscate de căldură
Stau prinse în toropeala zilei
Bețive,fără băutură.
Și cafeneaua se deșteaptă
În zornăitul alb de ceașcă
Croissantul dă ca să plesnească
Iar pe tejgheaua coaptă
Se brumărește zahărul pe sticlă
Și uite așa uimită
Punând ziarul pe măsuță
Eu te zăresc o clipă.
Îți tremură în inimă țigara
Și fumul în rotocoale se destramă,
Se agață în pernele rotunde
De pe băncuțe și scaunele goale
Și scrumul cade peste tine
Și fierbe-n dimineți cafeaua
Iar eu mă încolăcesc pe vine
Și cred că m-a lovit damblaua

Îmi ard rărunchii, ochii verzi
Iar tu te faci că nu mă vezi
Strivind țigara în cerul gurii.
M-aș apuca și să fumez
M-aș apuca de tot ce-ai cere
Dacă ai vrea pentru o secundă
Să-ți stau în poală și să-ți fiu muiere.
Dar nu,tu, te ridici și pleci
Sorbind o ultimă înghițitură
Lăsând caimacul să rămână
Pe gleznă,
Pe obraz,pe gură,
Întinse stau pisicile pe acoperiș
Întinsă stau și eu , uscată
În toropeala zilei ce a trecut
Sperând să te mai văd o dată!

Fotografie realizată de Liana Pleșa și Nicoleta Diana Ardelean
de elenalazar28

Poezie despre zâmbet

,,Tocmai am întâlnit un om pe stradă,zâmbind de dimineață”
Vă vine să credeți,de dimineață!Când eu abia îmi ridic fața
Din cearșaful alb și mototolit,
Sorbindu-mi cafeaua cu trup răgușit,
De strigăt în noaptea iubirii.
Încerc de atunci să mimez zâmbetul , să-l exersez cu stimă și respect, să îl visez,să-l fac cochet,
Să-l probez zi de zi ca pe cea mai de preț achiziție,
Să-l ascund de parcă ar fi obiect de prohibiție,
Și să-l listez la bursa de valori,
Iar mai târziu să îl pun în banca cu comori,
Din Mauritius, sau Seychelles
Republica Dominicană sau în cer!

Sacoșu Mare comuna Darova din județul Timiș, Banat, România(fotografie realizată de Costea Crina)
de elenalazar28

Declarație


Mă declar fericită.
Toată viața am fost înconjurată de bărbați
Frumoși
Deștepți
Îmbrăcați în alb.
Fericită că nu m-au tratat
De boli
De nevoi
De sfială
De vorbe
De artrită
Sau ploi.
De aceea când te-am zărit
Am fugit , în brațele tale
De teamă să nu-mi rătăcesc declarația, argumentația și fundația zilelor mele.
Tu mi-ai dat, mi-ai inoculat
Culoare,
Numai culoare.
Roșu și gri,
Verde și negru,
Albastru și roz,
Galben și mov,
Mi-ai dat iubire
Stop după strop,
Până și pe îngerul meu l-ai vopsit cu vopsea de iubit, de a rămas încremenit în fericire!

Desen realizat de Daniela Areta Voștinar
de elenalazar28

Poezie de duminică

Se împrăștie iarna în noi cu repeziciune,
Iarna ce vine,cu nori,
Cu norii grei de zăpadă alunecă în mine.
Mi-aș înhăma zilele la sanie
Să tragă sufletul meu alb
Încărcat de iubire,
Să-l alerg printre stele,
Lăsând noi pași curcubeului din ele,
Pași mari și mov și roz de ninsoare,pași pe lumină,pe cuvinte și pe locuri,
Și aș pune și puțin roșu de sânge pe alocuri
Și verde de brazi
Ca să arzi de iubire în iarna ce vine,
Cu nori, norii grei de zăpadă
Ce alunecă în tine.

Fotografie realizată de Liliana Drăghia
de elenalazar28

Poezie de ianuarie

Ianuarie ar trebui să poarte numele tău, copilul meu cu ochi de albăstrea, copilul meu cu ochi de cer, cu ochi de mare,
Numele voastre, Ioane binecuvântate, în ziua de șapte.
Pe palmele voastre ar picura alba nea,
Dezlegând ape, aducând dar, aprinzând câte o stea,
Pe cerul plumburiu și încețoșat de iarnă, ar înflori ghioceii în taină.
Ianuarie ar trebui să se numească Ioana, așa cum decembrie ar trebui să poarte numele Maria,
Și ea, iarna miluită ar fi cu ochi de copii,
Stăpână pe sufletele noastre argintii ce mână zilele, ce alungă nopțile lungi și pustii,
În vuietul timpului adunat în copca de gheață,
A Polului Sud,
Zile și nopți ce duc vântul și gerul,ploaia, cuvântul, iubirea, misterul.

Fie ca toate bucuriile și împlinirile și spiritul acestei zile să vă însoțească tot anul. Vă doresc o zi de Sfântul Ioan minunată (icoană cu Sf.Ioan Botezătorul, Grecia, insula Skiathos)

de elenalazar28

Decembrie

Decembrie ne ia zilele și le transformă în globuri de cristal, de mătase, de catifea, albe, argintii, vii,
Nopțile ni le ia și ni le duce și le transformă în turtă dulce, cu nuci, stafide și ghimbir,
Cuvintele le scaldă în vin roșu și dulce, fiert cu scorțișoară și cu aromă fină de măr și portocală,
Și-n pledul inimii ne pune foc viu, roșu și negru de tăciune
Și pe spinarea gândului supus
Colindul urcă până sus, cuminte,
Și așteptăm să vină în dar
Îngerii albi cu ochii mari să scuture vise și flori, să ne prefacem în ninsori
Să ningem neîncetat în lume ninsori de oameni fără nume

Fotografie realizată de Daniela Munteanu
de elenalazar28


Soare
Soare
Soare
În pumni
Pe ceafă
Pe spinare
Suntem melci
Rotunzi
Bronzați
Și arși
Rădaște cu chip de aramă
Lenevim
Cu un pahar de vin
Rosé și gheață
Și apoi pornim in viață
Așteptând o nouă caniculă
Care ne lovește în claviculă
În tibie și femur
Terminăm cu un sejur
În Caraibe
Și o croazieră in Maldive
Și în final ne depărtăm
În Arizona cantonăm
Sau în Sahara printre dune
Cu ochii rătăciți
Orbiți
Și plânși
Închiși
Și stinși
Pe rune!
Soare
Soare
Soare
Pentru fiecare
Opriți-mi o rază
Rogu-vă
Și o oază!

de elenalazar28

De azi

Când timpul stă în loc și ai chef mereu de joacă

Când m-am născut

Se secera orzul,

Pe câmpie, se scuturau macii

Și ortacii se adunau prin vie.

Zmeura da să se coacă,

La biserică, copiii băteau în toacă

Iar mama sta și plângea,

Eram ultimul copil

Ce ieșea din ea!

Sora mea mare tăia găina

De parcă pe ea 

Săracă căzuse vina,

Că mama plecase in grabă

Uitând de sfadă

De sfaturi și iubire.

Iar, tata, pe gânduri era

Visa

Că-n noaptea de luni spre marți,

O fetiță mai avea 

Plăpândă, firavă și neagră

Dar ea avea să-i fie cea mai dragă.

Și când botezul mi l-a dat,

Părea că-i vreme de Ignat

Cu mese întinse și plăcinte,

Cu fețe albe, dragi și stinse, 

Cu flori pe brațe și-n pridvor

Cu voioșie și cu dor

Și cu sfințita taină a cununiei,

Era senin, era frumos,

Era și cald era și un rost,

Era și grabă și belșug, 

În ziua când eu m-am născut.

Era și somn, erau și griji,

Dar despre astea nu v-am scris

Că-n ceasul sfânt de miazăzi,

Am fost în casă patru copii.

Și mai târziu în miazănoapte,

Doi au plecat cât mai departe,

Și doi au stat de-au privegheat

Părinții de i-am îngropat.

Când m-am născut

Se secera orzul

Pe câmpie, se scuturau macii

Și ortacii se adunau în vie

Iar eu sunt vie,

Și vă aduc în dar, totul!