De Moș Nicolae

Sunt atât de cuminte Moș Nicolae,
Sunt atât de cuminte,
În fiecare seară îmi lustruiesc cu lacrimile putinței sau neputinței
Saboții de spital de gardă, sandalele roșii cu tocuri,botinele cu șireturi și mofturi
În ani,
Și-mi pare că sunt singura femeie de la mine din sat, de la Greci
Care stau de veghe pe veci,
Care am umblat și cu tine viață
Și cu tine moarte,
Sunt atât de cuminte în seara aceasta
Mă cuibăr plină de iubire și mă fac mică
Încât nuielușa ta să nu mă atingă,
Să-mi dăruie clipa stelele albe
Stelele albastre,stelele roz,
Să vă pot mângâia pe voi,
Să fulguie iarna
Cu mii de culori,pentru că eu sunt atât de cuminte, sunt rază de soare,fluture ce-n zbor vă ating inimile care dor!

Liana Pleșa

Patria mea România

Patria
Patria mea
Pe care o vestesc
De câte ori mă opresc în altă Patrie
Și nu mă rușinez că Patria mea este România Și o vestesc ca pe o mare bucurie
Și mi-e dor în fiecare zi de ea
Și mi-e dor de locul acasă
Și mi-e dor de tine casă
Și de câte ori revin
Cu un suspin de întoarcere Cu ochii înecați în lacrimi de tot ce se grăiește în românește de tot ce înseamnă mame și tați bunici și frați Chiar dacă mi-e sufletul plin de alte frumuseți
De alte pământuri
Știu că locul meu este aici
Știu că numele meu nu poate fi rostit într-o altă limbă
Știu că arterele mele sunt pline de supa de găină cu tăieței cu jumări
Cu cozonaci și cu mucenici
Cu cireșe pârguite în mai
Cu șorici
Că buzele mele cântă colinzi
Că trupul meu miroase a fânețe și brazi
Miroase a Carpați a Dunăre și e albastru sărat și tulbure asemenea cântecului melcului copilăriei
Că mi-l îmbrac în iie
Și sunt atât de frumoasă
Încât numai noi puteam să creăm Pasărea măiastră
Patria le-am dat-o din multă dragoste copiilor mei
Cu genele tinereții fără de bătrânețe și vieții fără de moarte
Patria sunt tot ce sunt eu
Și mi-o duc și mi-o port
Peste tot
Și v-o las vouă s-o duceți mai departe Patria mea România ești tu și voi cei plecați cei veniți în zile voi ce rămâneți cu cuvinte și gânduri în mine rostind aceeași limbă și aceeași iubire

Sortilegiu

Cu gură de lup
Te sărut
Cu buze de lupoaică
Te îmbrățișez
Cu mirosul meu de jivină străină
Te adulmec în noapte
Cu mersul meu rătăcit în pădure
Te urmăresc
Să nu te fure
Alte iubiri
Cu ochii mei negri și suri
Te văd oriunde te-ai ascunde în iarnă
Și asemenea animalului sălbatic
Am să mă pierd
Într-o lume departe
Când ai pleca iubire!

Timișoara Expoziția Nicolae Sabin Dancu (realizată de Beta)

Poezie de ianuarie

Ianuarie ar trebui să poarte numele tău, copilul meu cu ochi de albăstrea, copilul meu cu ochi de cer, cu ochi de mare,
Numele voastre, Ioane binecuvântate, în ziua de șapte.
Pe palmele voastre ar picura alba nea,
Dezlegând ape, aducând dar, aprinzând câte o stea,
Pe cerul plumburiu și încețoșat de iarnă, ar înflori ghioceii în taină.
Ianuarie ar trebui să se numească Ioana, așa cum decembrie ar trebui să poarte numele Maria,
Și ea, iarna miluită ar fi cu ochi de copii,
Stăpână pe sufletele noastre argintii ce mână zilele, ce alungă nopțile lungi și pustii,
În vuietul timpului adunat în copca de gheață,
A Polului Sud,
Zile și nopți ce duc vântul și gerul,ploaia, cuvântul, iubirea, misterul.

Fie ca toate bucuriile și împlinirile și spiritul acestei zile să vă însoțească tot anul. Vă doresc o zi de Sfântul Ioan minunată (icoană cu Sf.Ioan Botezătorul, Grecia, insula Skiathos)

Urare de Anul Nou

Ce aștept eu, ce așteptați voi de la 2021?
Aștept bine, așteptați numai bine,
Aștept, așteptați să vină
Zile cu soare, zile senine
Cu ploi albastre și roz
Cu luni albe răspândite printre astre purtând numele noastre,
Terase cu flori și privighetori,
Cafeaua aburind printre ele, clinchet de pahare cu vin
Sau halbe cu bere, și vorbe rostite , strângeri de mână în stele.
Îmbrățișări multe, săruturi nenumărate, zâmbete, sănătate,
Prietenii alături de noi,iubiri căutate sau regăsite printre nori.
Aștept și așteptați să avem alți ochi,feriți de deochi de frumoși și buni ce suntem cu care să ne privim noua casă
Cu brazi și ienupări oglindiți în fereastră
Noul motor,
Noua mașină , un Ferrari de lux sau un Volvo de dus și plimbat în munții Retezat,
Un copil nenăscut sau născut, adoptat,cu suflet de Marie curat,
Un cățeluș sau o pisicuță cu blană de urs sau de pluș,
O croazieră sau o vacanță de vis,o licență de scris, un majorat de sărbătorit, un nou job, sau o nouă promovare,
Muuult binemeritata pensionare,
Un iubit sau o iubită, o liniște de nedescris într-o clipă.
Multe aștept și așteptați,
Dar,să-i spunem anului 2020 ,că nu-l uitați
Că am învățat să ne cunoaștem mai bine,
Că unii dintre noi am devenit îngeri de suspine,
Îngeri albi pe pământ
Că scriem poezii, basme pentru copii, că așternem pe pânză imagini de vis sau zmee de hârtie,
Că am crescut măreț și cumsecade în înalt,
Că am știut la bine,și mai ales la greu,să fim împreună
Și vom rămăne în 2021, la fel, iubind mereu!

La muuuuulți ani!

Decembrie

Decembrie ne ia zilele și le transformă în globuri de cristal, de mătase, de catifea, albe, argintii, vii,
Nopțile ni le ia și ni le duce și le transformă în turtă dulce, cu nuci, stafide și ghimbir,
Cuvintele le scaldă în vin roșu și dulce, fiert cu scorțișoară și cu aromă fină de măr și portocală,
Și-n pledul inimii ne pune foc viu, roșu și negru de tăciune
Și pe spinarea gândului supus
Colindul urcă până sus, cuminte,
Și așteptăm să vină în dar
Îngerii albi cu ochii mari să scuture vise și flori, să ne prefacem în ninsori
Să ningem neîncetat în lume ninsori de oameni fără nume

Fotografie realizată de Daniela Munteanu

,,Revoluția de la Timișoara”azi la Timișoara mâine în toată țara


Tineri
Liberi
Îndrăzneală
Să ceară
Au vrut n-au știut
Gloanțe
Tăcere
Durere
Strângeri de mână
Să apună
Comunism
Bis
Abis
Vis
Pentru totdeauna
Să piară
Să moară
Urne rotunde
Albe
De ceară
Plânsete de mamă
Iarnă
Clopote
Catedrală
Piață
Victorie
Urlete
Paiață
Gemete
Vaiete
17
18
19
Armată
Și fraieri
Copii
Fără tați
Legați
Uciși
Sfâșiați
Tineri
Liberi
Generații
Damnați
Oase strivite
Cruci înnegrite
Lacrimi
-Să taci!
Urme lăsate
Uitate
Minciună
Adevăr
Crăciun
Carne de tun
Galbenul fum
Rotocoale
Viețile goale
Aduni
Revoluții
Soluții
Drum bun
Gloată!
Cinste
Onoare
Cine mai moare
Acum?
Crizanteme
Trandafiri
Steaguri
Coroane
Ură
Lacrimi
Ne rămân
Averi
Nicovală
Ciocane
Președinți
Baroni
Securiști
Și sudalme
Aplauze
Ovații
Donații
Lumea din urmă
Și cea viitoare
Treizeci și unu de ani
De lupte,
Speranță
Și soare
România cea mare
Trăiască
Trăiască
Trăiască…om bun!

Victorie

Poezie pentru o viață

Când îți pui inima adusă în decembrie de sufletul mamei rămas în Godinești,
Când îi spui inimii tale să asculte inimi, să iubească, să iubești
Când îmbraci cu zile nedormite inimi bolnave, fulguite, ceruite cu ceară și roșu de primăvară,
Când îi șoptești inimii psalmi și rugi, spovedanii liturghice și cruci,
Când păzești inimi, când le croiești, când le șoptești, le scrii poezii,
Când învii și le oblojești și sunt sute și mii,
Noi îi spunem inimii tale
Să se împodobească cu stele și pace, cu îmbrățișări, amintiri și busuioace,
Cu strângeri de vise, pentru anii ce vin
Pentru tot, pentru cerul albastru, cuvinte, mulțumiri, taine sfinte, îngeri și oameni senini,
Inimii tale îi spunem,
Să rămână tânără și neprețuită,
Trăind mereu, neîncetat, clipă de clipă!

Poezie despre numele noastre

Fiecare loc, sau oraș, sau cătun din lume
Are ca și patron ocrotitor
Un sfânt, un arhanghel,
De parcă locuitorii pământului
Ar parcela cerul și raiul.
Oare acolo sus
Stelele și galaxiile și nebuloasele
Și câte alte corpuri cerești ar mai fi,
N-ar trebui să poarte numele noastre?
N-ar trebui să le cheme
Nicoleta, Maria,Adelina,Daniela, Nicolae
Ramona,Valentina,Adina,Patricia,Mihai
Florina,Liana,Andra,Andrada,Gabriel
Claudia,Liliana,Monica,Sofia, Cantemir
Doar noi și numele noastre purtăm iubiri!

Tradiționalele bețe de Moș Nicolae (fotografie realizată de Ioana Pop)