Etichetă / noapte

de elenalazar28

Nu mai puneți întrebări

Oricum suntem uitați în noapte
Nu vă mai puneți întrebări de genul: oare se știe de mine?
Cineva își aduce aminte să întrerupă stelele în mersul lor halucinant
Punându-le piedică
Doar e întuneric
Și nimeni nu vede când îmi întind piciorul și glezna îmi scârțâie a durere și a iarbă arsă încinsă
Până și amanții trag un pui de somn
Și vibrații de iubire și patos de nicăieri se simt
Dar tot a uitare, a uitare
Miroase și pielea mea umezită de buzele tale
Și tot a uitare va rămâne piciorul întins și glezna răsucită încercând să schimbe ceva în noapte
Așa că numai puneți întrebări
acum, în ora și inima voastră.

Piața Traian Timișoara 16.06.2024
de elenalazar28

Nopți

1 noaptea mă trezesc și mă întreb ce am făcut acum zece ani la aceeași oră,
Nu-mi amintesc.
2 noaptea,bizară oră pentru a opri uscătorul de rufe noua achiziție, pentru noua perioadă de tranziție,
Zgomot grotesc,
3 noaptea, e frig afară, o umezeală, stupoare,vise,îngeri somnambuli
Pe drum rătăcesc,
Eu îl iau pe al meu și încă o dată îl înveselesc,
Să nu răcești îngere, să nu răcești!
4 noaptea, se opresc inimi în mersul lor aritmic,
Pedale de defibrilator,
Nu știu toropită de oboseală
Câți jouli, unde să apăs
Sau o dau la nimereală,
Palme încărcate de adrenalină,
Salvate vieți,
O Doamne !
Cine-i de vină?
O inimă pornește în căutare
Îi scurm mersul spre lumină
Și o aduc în soare,
5 dimineața,răsărit superb,acerb,
Se arată în largul mărilor,
Nostalgii de vară,
De dor de steaua polară
Să-mi arate cărarea de a aduce înapoi
Secunde neprețuite în noi,
6,e 6,e 6,mă ghemui în tine,
E bine iubire,e bine,
Îngerul meu e treaz și bea un espresso, sătul de priveghere, mă privește,
Alintă-mă în zi
Și mă iubește!
O nouă noapte însă se arată
Gonește-o!

Defibrilatoarele salvatoare de vieți
de elenalazar28

TU

Luxor septembrie 2022

În prima zi Tu ai creat pământul și cerurile,
Eu am descoperit întrebările
Nedeslușite unele dintre ele au rămas și acum,
Le-am pus într-un colț al memoriei,
Le-am spus rămas bun.
În a doua zi ai zis să fie lumină,
Lumină fără de care nu am fi cunoscut roșul trupurilor, rozul iubirii, verdele pădurii, galbenul câmpiei, albastrul mării
Lumină pe care ar trebui să o avem fiecare în inimi.
Eu încă mă mai încurc în umbre.
Pe urmă ai făurit ziua să ne privim și noaptea să ne mirosim,
Eu am deschis și închis ochii în viață visând
În toate anotimpurile pe care mi le-ai dat
Înmulțindu-mă în iubire,
Dar m-ai făcut conform matricei Tale,
Deci Tu ești singur și îndurerat
Chiar dacă ,,toate au fost bune”
Undeva ai greșit sau ai uitat?(dar Tu ești fără greșeală)
Duminicile îți promit că te voi ține în brațe
Ca pe un copil și-ți voi scărmăna memoria
Să-ți aduni gândurile în diminețile dăruite de Tine iar Tu,
Sper că-mi vei risipi ceața de toamnă și tulburarea
Care au încolțit în mine încercându-mă în răbdare,
Se scutură iarba!
Aproape se scutură floarea!

de elenalazar28

De Ioni

Să vă fie Ionul Ion,
Ioana să vă fie Ioană,
Pomul verde fie pom
Cu belșug de flori pe a sa coroană,
Soarele să luce în zori sărutându-se cu luna
Priveghind cer fără nori,
Fără furtuni,
Doar cu albe stele și
Șirag lung de rândunele,
Să se întoarcă toate acasă
Să ne cânte la fereastră
Să își facă cuiburi multe
De iubire,
De dorințe
Vorbele să vă cunune,
Să vă fie doar de bine,
Gura să nu ocărască
Fie pasăre măiastră,
Trupul să nu obosească
Fără bube să vă crească
Și secunda să alunge răul,timpului s-o ducă în urmă,
Să sfințiți voi bătătura
Când pășiți
În lunca cu salcâmii oltoiți
Să răsară numai nalbe,
Maci și grâu, și stânjeni,
Buruienile să piară
Spinii,
Să nu vă răniți cu ei.
Să vă fie Ionul Ion,
Ioana Ioană întotdeauna,
Cu botez de mir și bun gând
Să cuprindă ăst’pământ
Fapta bună să însoțească noaptea,
Ziua să vă crească,viața,pe voi să vă iubească,fie blândă și nu aspră, în veci să nu vă părăsească!

Ieri de Bobotează a înflorit unul din crini
de elenalazar28

Poezia a patra de toamnă

Să-mi pui o întrebare tu,
O singură întrebare
În ziua în care vara se trece, moare,
Se jeluie copacul și-și flutură în lumină
Frunzele sale albe de ceață și a lui splină,
Mi se-ncovoaie-n spate
Mă apleacă, mă cocoașă,
Mă împodobește în haina lui de toamnă, de mireasă,
Îmi mistuie de copt sufletul plin de roade
Iară pe zile septembrie se sloboade
Cu atâta tevatură, alai de îngeri nași , de îngeri fini și îngerii nuntași
Ce se încurcă în vorbe,în inimi și iubire
Și parcă ascultându-i
Mai, mai că-mi vine,
Să stau cuminte astăzi și să mă pierd pe drumuri
Să mă preschimb în fluturi
Și în ambrozie amară,
Și să mă prind în stele când noaptea se coboară!

România Baia de Arieș , Valea Ciorii, Muntele Simulești , fotografie realizată de Alina Buliga