Copilul meu

Ioana s-a născut într-o zi atât de caldă
Liliacul înflorise pocnise de soare
Mov roz de iubire
Atât de multă culoare era
Și lună plină
A crescut atât de cuminte
Am purtat-o peste tot în lumea mea
Iar ea niciodată nu s-a plâns de absolut nimic
Îi era bine mereu cu mine
(chiar dacă fiind tânără habar nu aveam în afară de iubire cum trebuie să o înalț frumos cu uimire)
Dar totul era perfect pentru ea atât timp cât eu eram fericită era și ea fericită
Mi-e atât de drag acel timp
Ea m-a învățat pe mine despre viață și nu eu
Ținându-ne în brațe
Pentru ea eram totul
Pentru mine ea este totul
Fie ca atunci când voi închide ochii tu să mă ții de mână și să-mi spui că totul va fi bine
Așa cum spui mereu
Pentru că tu copilul meu
Mi-ai dat viață!

August 1990

Lara

Ziua ea e mereu cu mine
Noaptea mi-o ține trează cu gândurile
Cu angoasele iubirile speranțele care fac parte din viața ei
Uneori îmi cuprinde inima toată
Se îmbarcă pe ea ca pe un vas de croazieră și mă poartă peste tot
Îmi arată cum îi strălucesc ochii în soare
Părul blond castaniu cu miros de cicoare alintat de vânt
Îi privesc picioarele cu degetele răsfirate pe pământ
Și știu că o vor duce peste tot
Cu mâinile mai avem de lucrat
Trebuie dată forma perfectă pentru zburat
Îmi cuprinde mereu inima toată
Eu o mai cert așa cum se ceartă
Blând răzând
Lasă-i loc și Ioanei
Uite facem o înțelegere
Ție azi îți dau atriile
Mâine vei avea ventriculele
Și o luăm în fiecare zi de la capăt
Să nu vă supărați
E loc pentru amândouă
Puteți să-mi inversați și plămânii sau ce vă place vouă
E ca-ntr-un joc în care ne vedem ne găsim una pe cealaltă
În care ne copiem
Și nu mai știm ce am împrumutat sau ce ne-am lăsat una celeilalte
În mod sigur
Mulți multe spun că ți-am dăruit zâmbetul
Sau poate eu l-am moștenit de la tine?
E de bine
Când suntem noi două nu poate fi nimeni trist
De aceea tu trebuie să te strădui să râzi tot timpul din lume
Și ochii să nu-ți fie niciodată plânși copilul meu!

Ce am spus

Tot ce am rostit în viață
S-a auzit într-o zăpăceală continuă
Nimeni nu înțelegea nimic
Nimicul își pierdea esența…
Și atunci când alții îmi vorbesc
Eu mă ascund printre crini
Și le scutur galbenul fertil pe mâini
Cerneală pentru zilele mele de mâine
În care voi încerca să deslușesc și eu ce am rostit
Sau ce însemnătate au avut vorbele celorlalți
E un exercițiu bun până la urmă
În care te regăsești în anii ce vor veni
Când tragi linie și îți dai seama
Că uneori chiar ai fost mut și surd!

Crin roșu ( crinul Ioanei)

Oameni în Maldive

În casă ninge
Țiglele se-nmoaie de atâta ninsoare
Se scurcircuitează distanța dintre noi
Nu mai ajung în brațele tale
Nu mai ajungi în brațele mele
Unul din noi ar muri
112…nu răspunde nimeni
Și așa ni se întâmplă în fiecare iarnă în care ninge cât de cât puțin sau mult
Am hotărât să ne mutăm in Maldive
Măcar ultimii ani
Să ne putem mângâia într-o disperare continuă
De abia acum găsesc adevărul din spusele Ioanei adolescente
Mama peste tot la mare sunt numai oameni bătrâni
Ce bine că am această vârstă
Și sincer… la vârsta aceasta vreau să rămân!

27.01.2023( mi-au înflorit orhideele)

Copilului meu Ioana

Nu te grăbi să te înalți!
În lume totul se învârte atât de ciudat și de repede!
Până și stelele s-au înscris în cursa de o sută de metri,
Continuă să rămâi așa!
Să fii asemeni unui pui de rândunică care ține vlăstarul crud de măslin între dinți
Pentru a-și construi casa,
Zboară cât mai sus în înaltul norilor
Și când vor veni zmeii și balaurii, să te ascunzi
Lasă-mă pe mine să mă lupt cu ei
Doar sunt mai puternică!
Ți-am dat viață și te-am crescut,
Dar tu, pentru că-mi semeni atât de mult
Mi-ai luat-o și de data asta înainte…
Nu te-ai ascuns, așa cum nu te-ai ascuns niciodată
Ai zâmbit și ți-ai deschis atât de albastru ochii,
Ai cuprins toată iubirea în inima ta mică
Și lumea s-a făcut dintr-o dată mai bună.
Iar eu am învățat de la tine( cum de altfel tot timpul am învățat ) să merg mai departe,
Să nu mă grăbesc,
Să mă opresc și să încerc să cuprind totul cu mirare, înțelepciune și răbdare așa cum o faci tu!

Poezie pentru prima mea fiică

Dragul meu copil
În toți acești ani
Ți-am repetat ca într-o secvență atât de multe cuvinte
Și cu rost și fără minte,
Te-am sărutat pe ochii tăi atât de senini,mereu mereu,
Te-am purtat în rugăciuni ca pe cea mai de preț icoană,
Eram îmbătată de frumusețea și blândețea firii tale
De parcă aș fi fumat o veșnicie marihuana,
Eram dependentă de mâinile tale, de liniștea ta albastră,suavă,
Mă închinam în fiecare dimineață și mulțumeam vieții că mi te-a adus,
Îi șopteam îngerului tău
Că ești mai presus de orice închipuire,
De orice dorință sau răzvrătire,
Ce mai puteam să cer
Unui cer?
Eu, mama ta
Tu,primul copil
Inima mea e împărțită în două iar tu și sora ta locuiți de-o veșnicie în ea,
Nu știu care este preferata ta stânga sau dreapta
Rămâne la mica înțelegere,
Inima mea e bisectă uneori
Poate și ea să fie asemenea timpului bisectă
Și acea zi în plus știu că e tot a ta fiind prima
Iar tu, în mărinimia ta o vei dărui surorii tale(pentru că tu ești bună, cea mai bună),
Inima mea în toți acești ani
A crescut odată cu tine,
Nu a îmbătrânit,
Nu s-a înlemnit
Și nu s-a osificat
E mare și e o mare de iubire
Recunoscătoare pentru tot ce mi-ai dat
Draga mea,neprețuită,iubită,
Iubita mea fiică!

Ioana

De Ioni

Să vă fie Ionul Ion,
Ioana să vă fie Ioană,
Pomul verde fie pom
Cu belșug de flori pe a sa coroană,
Soarele să luce în zori sărutându-se cu luna
Priveghind cer fără nori,
Fără furtuni,
Doar cu albe stele și
Șirag lung de rândunele,
Să se întoarcă toate acasă
Să ne cânte la fereastră
Să își facă cuiburi multe
De iubire,
De dorințe
Vorbele să vă cunune,
Să vă fie doar de bine,
Gura să nu ocărască
Fie pasăre măiastră,
Trupul să nu obosească
Fără bube să vă crească
Și secunda să alunge răul,timpului s-o ducă în urmă,
Să sfințiți voi bătătura
Când pășiți
În lunca cu salcâmii oltoiți
Să răsară numai nalbe,
Maci și grâu, și stânjeni,
Buruienile să piară
Spinii,
Să nu vă răniți cu ei.
Să vă fie Ionul Ion,
Ioana Ioană întotdeauna,
Cu botez de mir și bun gând
Să cuprindă ăst’pământ
Fapta bună să însoțească noaptea,
Ziua să vă crească,viața,pe voi să vă iubească,fie blândă și nu aspră, în veci să nu vă părăsească!

Ieri de Bobotează a înflorit unul din crini