Etichetă / inimă

de elenalazar28

De dragoste pentru ea

Nu am crezut că am să zbor
Cu fâlfâit de aripi rupte de cocor
Că am să mă întorc în fiecare zi
Să te privesc, să mi te miri,
Să mi te vâri în brațe și să torci
Ca o pisică albă să mă joci,
Să mă răsfiri pe trupul tău cu dor
Să te privesc,să te măsor, cu gândul și cu sufletul mereu,să văd cât ai crescut în dragostea mea mare,
Să tremur agățat ca frunza în ochiuri verzi de baltă,
Să tot aștept să îmi surâzi în barbă,
Cu buzele să mă cuprinzi buimacă
De nopțile în care ni se arată crâmpeie lungi de nemurire.
Tu mă lovești în piept ca o angină,
Cu palpitații și torsadă,
Ca o avalanșă de zăpadă
Ce s-a pornit în trup și-n splină
Și smulge clipele din a mea viață
Și mă preling ca lacrima pe față,
Mă strădui să trăiesc și să iubesc,
Să te iubesc nebun, să mi te adun,
Să-ți fiu pantof, să-ți fiu și jartieră,
Să-ți fiu și pat cu somieră,
Să-ți simt căldura, toropeala
Și bătătura și țicneala,
Să simt că curgi în mine toată,
Atât de mult te vreau pe tine, neuitată.
Nu am crezut că pot să zbor, cu fâlfâit de aripi rupte care dor,
Să mă lovesc de dragoste și să adorm!

Fotografie realizată de Petru Cojocaru
de elenalazar28

Poezie pentru noi femeile

Înainte de toate, am fost fetițe cu codițe din puf de lebădă neagră, Apoi,adolescente cu ochii mari, infinit de mari Cuprinși de multe orizonturi, Apoi, iubite cu inimi în care încăpeau versuri și cârlionții întâilor bărbați. Apoi, am stat și noi puțin întinse în duminica însorită, Ne-am împodobit pântecul cu flori de iasomie, busuioc,trandafir,lauri și mirt, Apoi, ne-am crescut în ani eroii, eroii de poveste, eroii lumii neuitați și Penelopele, Șeherezadele și Mariile sufletului nostru
Am purtat cruciade și războaie, ne-am înmormântat tați și frați. Apoi, când ne-am împlinit rostul Ne-am înveștmântat trupul cu iilee cu amintiri și împliniri. Pe frunte și pe cap ne-am pus broboada de sudoare și iubiri! Cât de frumos am crescut! Cât de măreț și trainic am înălțat! Cât de înalt am crezut! Și am creat și am dat! Dacă nu am fi fost noi pământul ar fi rămas pustiu, tern, rece, sărac, sângele nostru l-a hrănit, sânii noștri albi cu pace l-au alăptat, Norii de primăvară au purtat nucleele țesute de mâna noastră cu ARN și ADN, oasele, mărgele și stele, Mângâiere de vânt în cuvânt. Peste tot! Universul acesta are numele tău de femeie…

Eu la 18 ani
de elenalazar28

De Dragobete

De Dragobete păsările își aleg perechea pe viață, ziua se sparge în cristale de gheață,
Susură iubirea pe buzele mele,
Liniștea sărutului te-nvăluie în taină, în primăvara ce vine,
Eu te-am ales demult, să-mi fii secundă și anotimp,
Să-mi fii pântec în care rodește sămânța în timp,
Să-mi fii scut în fața dușmanilor văzuți și nevăzuți,
Mâna ta mă apără, mâna ta mă hrănește,
Eu sunt pasărea care iubește și de atâta dragoste își scutură penele și-și face cuibul în văzduh din oasele îngerilor și din ochii lor de mărgele,
Eu sunt pasărea ce arde de dragostea ta, pierzându-se in stele!

Timisoara, Piata Operei
de elenalazar28

Poezie despre unda P

,,Rănită este inima mea și s-a uscat iarba”
Se năruie nalba și nectarul din ea,
Cerul coboară în mai multe asfințituri pe pietre, pe scoici și peste nisipuri.
Mă întind cât mai mult să cuprind zilele rămase, ascunse în semne și larve de vierme,
Pesemne, inima recunoaște doar ritmul agale
Tipărit pe hârtia albă și moale,
Doar unda P pătrunde inima mea și o ia razna când privește în inima ta
Pedale gri, geluite, risipite pe stern, etern
Stau pironite gata să ardă tatuaje și piele,
Lăsând în viață cicatrici de pulberi de stele,
De pulberi de rouă, de pulbere de iubire, de respirație.
“Rănită este inima mea și s-a uscat iarba”
Și lasă în urma sa vindecată fiind ea pe veci
O altă undă neînregistrată, pe care doar tu o poți vedea în serile de februarie nătânge și reci!

Gărâna județul Caraș Severin( fotografie realizată de Lara Nuțu)