Etichetă / BlogDePoezie

de elenalazar28

Poezie de iubire


Trupul tău nu are nevoie de haine,
Eu oricum te dezbrac în fiecare secundă,
Alungă, sărutul meu
Orice molie care ar devora șifonierul minții tale.
Te dezgolesc și în același timp
Te înfășor cu inima mea
Sufocăndu-te până am să mor!
Trupul tău nu are nevoie de haine,
Eu te țin ascuns în palme
Și în timp oasele tale se vor sfărâma de umezeală sărutului,
Se vor cocoșa câte un pic
De îmbrățișarea văzduhului,
Iar pielea ridată de soare
Se va strânge în îmbrățișare,
Îmbrățișarea mea,
Se va întinde ca o uliță scufundată în vânturile de toamnă,
Toamna mea,
Tu vei fi despuiat ca bărbat în ochii celor din jur,
Dar eu voi citi din scripturi
Și le voi striga
Adevărat, adevărat el cu mine și iubirea mea s-a îmbrăcat!

de elenalazar28

Poezie de octombrie și iubire


În a doua săptamnă din octombrie, în seară
Mi-am propus să dau de pomană.
I-am pus pe rabin, pe preot, pe pastor și imami, pe mekkubal
Și pe un călugăr tibetan
La masă, și i-am cinstit
Cu vin și pește și orez.
Am râs, am spus povești și am glumit.
Apoi în blândul asfințit
I-am întrebat dacă au iubit?
Ce e iubirea ?
Toți cei șapte oaspeți s-au mirat!
Și eu le-am arătat pământul jos
Și cerul, sus,
Și îngerul în dreapta mea,
Și-n stânga, inima!
Oh! de-aș putea avea
Doar inimi, stele călătoare
Pe tot cuprinsul vieții, ca să zboare,
Să lumineze în infinit
Ce am iubit
Cât am iubit!

Tablou realizat de Joseph Vokoun
de elenalazar28

Poezie despre oameni


Suntem culegători de struguri,
Culegători de vise
Bețivi de iubire, adormiți în culise,
Sufletul nostru urcă în vie,
Urcă pe scenă.
Și dintre o mie de dansuri bacante și cântări
Se așterne licoarea cea roz în noi, licoare de ploi.
De ar fi sufletul nostru duhul din lampă,
Ce străjuie și nu adoarme printre araci,
De-ar colinda talpa cea stearpă
Numai în toamnă cu ochii săraci, de gânduri și griji,
De s-ar îmbogăți truda noastră de culegători
Culegători de struguri, culegători de vise,
De am putea să ne pierdem în noi și în nori,
Bețivi de iubire, treziți doar de îngeri cu aripi întinse!

Fotografie realizată de Pop Ioana.
Bucerdea,Vinoasa, jud Alba Iulia
de elenalazar28

Dor de Veneția

Nu m-am plimbat cu gondola în Veneția
Și nici n-am urcat în turnul din piața San Marco
Sufletul meu a așteptat
Pe Podul Rialto
Trecătorii
Pentru ei în mod special
Nu mi-am pus masca de carnaval
I-am lăsat să-mi pătrundă în creier și ochi
Apele Mediteranei să mă inunde
Ca oasele mele să rămână piloane, nu lemne de foc
Pentru a susține pe umeri
Orașul cu canale
Pentru tine
Copile am făcut toate acestea
Să poți vedea frumusețea!

de elenalazar28

Poezie despre părul meu


Părul meu are culori peste culori
Culori de primăvară verde, buclată cu ploi mărunte căzute în seară,
Culori de vară gălbuie și arsă, albastră de sare,
Culori de toamnă arămie, foșnită, grăbită,
Culori de iarnă albă, mocnită.
Părul meu are suflete peste suflete,
Învăluite în lumină ce-și amintesc în soare de aripile de porumbel
Ce-l vor face să zboare!
De aceea reprogramez în fiecare anotimp ora mea de tuns,
La alt și alt frizer, într-un alt și alt cartier!
Părului meu îi e de ajuns
Îngerul ce l-a învățat să coloreze, să deseneze timpul plecat, întins cu placa și dat a plecat

de elenalazar28

Poezie despre casa mea


Astăzi îmi împodobesc casa
Cu chipuri de oameni buni și frumoși
Mi-i aștern pe perete, cu susul în jos,
Ca din ei să coboare inimile lor roz,
Mov,
Violet,
Galbene,
Portocalii,
Roșii,
Albastre,
Verzi,
Gri,
Poezii, ale vieții.
Să știi dragul meu
Că noi doi avem cea mai mare comoară din lume
Și nu e de vânzare,
Casa noastră împodobită
Cu chipuri de oameni buni și frumoși din întreg universul
Casa noastră cu inimi ce glăsuiesc iubire
Ce trăiesc!
O vor păstra-o copiii noștri,
nepoții, strănepoții, stră-strănepoții
Cu toții!

Desen realizat de Pop Traian Flaviu
de elenalazar28

Poezie despre vacă și lume


Am așteptat să crească vițeaua,
Ani mulți am așteptat!
Între timp alții s-au închinat
Și au adus daruri vițelului gras
Vițelului de aur!
Vițeaua mea, se făcea că nu mai creștea
Parcă nu mai avea miros
Și nici culoare,
Mă gândesc s-o vopsesc în alb
Alb sărat de mare,
Sau albastru,
Cum e cerul
Dar ea s-a pictat cu galben, maro,
Ca și chihlimbarul
Și acum miroase
Lucerna
De catifea, verde
Și argintie de puf,
În sfârșit a crescut!
Trebuie, doar să-i mai aduc,
Ochii,
Să vadă lumea
Și urechile s-o asculte,
Eu, n-o mai ascult de mult!

Vaci în Poiana Mărului, România. Fotografie realizată de Lili Drăghia

de elenalazar28

Această pictură a fost realizată de ANNA LUTSENKO.
Ne -am cunoscut pe Instagram. I-am trimis Annei versurile și ea a realizat tabloul intitulat: Septembrie…
Anna locuiește în Crimeea, și o citez: ,,Sunt o persoană rusă, cu un suflet rus, prin urmare, poezie și toate și toate lucrurile bune din ea. Păcat că nu vorbesc românește.”

Cântec de Septembrie :
Brumă călâie de septembrie
Arămie,scăldată în somnul castanilor ruginiți
Iubiți !
Ne cântă pădurea în asfințit.
Galben de puf copt de gutuie
Dulce , amăruie
Ne încântă privirea,
Poftiți,
Savurați,
Ne șoptește pământul în răsărit,
Gustați!
Vânt cuminte cu picuri de ploaie
Mărunți și tăcuți, așternuți
Peste fețele trecătorilor cărunți de ceață,
Grăbiți în amiază,
Care mimează ,
Zâmbiți!
Miros de castane prăjite, aride,
Clepsidre ce măsoară și ne-nconjoară inimile,
Tămâiate în seară,
Evanghelice, liturgice, protestante
Rămase în timp, afară
Trăiți!
Câtă așteptare, dorință, visare!
Ne aduc împreună pe noi, oameni și îngeri,
Acum, când în toamnă
Sună tulnic și goarnă,
Și aleargă ogarii în dimineată,
Spre viață!
Priviți !
Auziți !
Ce septembrie ne învață !

de elenalazar28

În ultima zi de vară
Mi-am propus să stau doar afară
În afara casei și a trupului meu
Să miros cerul și nisipul
Piatra, muntele, câmpia
Până să înceapă poezia
De culori
De galben
De cocori
De păsări migratoare
De iubire
În septembrie
Îngerul meu
Vrei să te împodobesc
Cu frunzele roșii ale viței de vie
Sau să-ți pun ghirlande de crizanteme
În loc de aripi și stele?
În ultima zi de vară
Am să stau cu tine mai mult afară
Ținându-te de mână,
Ca să rămână
Soarele în noi!