Povestea mea

Să ne spunem poveștile
Povestea mea s-ar putea să semene surprinzător de bine cu oricare altă poveste a oricărui om din lume
Și nu s-ar mira absolut nimeni
Dacă i-aș spune că locuiesc într-o casă a cărui acoperiș e atât de subțire e ca un fir de mătase
Și-l răsucește vântul în mii de noduri
De parcă ar croșeta șaluri
Sau dacă ar ști că dintr-odată mă scufund în valuri
Sirenă care nu are voie să atingă pământul
Eu care nu știu să înot
Sau v-aș spune că eu cunosc tot
Un alt profet printre sute de profeți
Care ne înspăimântă nopțile bântuindu-ne hipotalamusul
Sau poate ar fi mai convenabil să fiu a zecea nevastă a unui șeic
Ideal nu aș face nimic
Doar aș povesti toată ziua cea lungă
M-aș împodobi m-aș face rotundă
Aș visa cu ochii mari surprinzător de mari
Doar visăm fiecare dintre noi
Sau alții nici măcar nu îndrăznesc
Aici s-ar putea să fie o problemă
In povestea mea trăiesc doar oameni care cred în iubire
Care tânjesc
Care nu știu
Care așteaptă cu înfrigurare să se petreacă ceva orice
Cărora nu le este frică
Care pot avea
În fiecare zi altceva de zis
Despre dragoste!

Lanzarote 04.09.2023 ( Fundația Cesar Maringue)

Inima

Se întâmplă ca uneori oceanul să fie roz
Și cerul să fie roz
Să fie colorate în rozul de fericire
Iar tu să nu știi pe care parte a pământului să alergi
Pe partea de sus
Sau pe partea de jos
De aceea te diseci în două
Și doar inima rămâne smulsă și agățată pe o limbă de pasăre
Ce o poartă peste tot
Arătând-o tuturor
Ca să vadă că încă mai știi să trăiești!

Costa Teguise Lanzarote 02.09.2023

Va veni

Adulmec mirosul unei toamne care vine cu castraveți la borcan cu oțet
Frigul poate vine vine încet
Dar eu voi prelungi vara multe zile de acuma
Voi purta rochii de mătase pe dune
De melci albi și striviți
Voi fi supusă și prefăcută în vântul ce ascunde marea
Voi moțăi citind orice îmi cade în mână
Dar mai ales voi privi
Lacomă chiar curgându-mi saliva băloșind de-a dreptul ca un câine
Hăituit și alergat în soare
Bucurându-mă
Iubindu-mă
Așteptând să-mi găsesc casa în care voi locui pentru totdeauna!

Naupatkos Peloponez Grecia ( fotografie realizată de Ioana Pop 29.09.2023)

Viața

Cred că e simplu să iubești
Așa…ca și mersul pe bicicletă odată ce ai învățat nu mai uiți niciodată
Așa…ca și șofatul odată ce te-ai urcat la volan știi să conduci
Așa… ca și pilotatul unui elicopter sau avion cu reacție odată ce ții manșa în mână și ești deasupra norilor
Știi să te menții pe rută și să intri în air pocket
Cu ușurința cu care Noah Liles
aleargă suta de metri
Așa că nu te mai plânge că nu poți să iubești
Important este să fii atent să respecți regulile și să repeți
Până îți intră bine în cap și nu mai uiți
Iar dacă se întâmplă cumva accidente nu e din vina ta sau a altora
Pur și simplu asta este viața!

Stefano Bonilauri -Gigli rosa ( desen colecție proprie)

Poate dragostea mea

Dragostea mea poate nu este a mea
Poate uneori am împrumutat-o
Sau am citit despre ea într-o carte
Demult într-o sală de bibliotecă municipală cu lumina minusculă
Și miros de muscă sau de…sculă
Dragostea mea pe care o caut printre nopțile petrecute cu tine
În care stau lipită de sternul tău ce se îmbracă de acum cu fire albe
Dragostea mea știu că o găsesc tot negăsită
Când îmi pun cana pe tăvița aparatului de cafea
Și ascult încântată zgomotul acela știți voi când boabele maro negre sau verzi eco bio Brazilia Blue Diamond Lavazza Super Crema sau Davidoff
Offff!
Rășnitul acela de la ora cinci
Când nu îl mai vreau
Și aștept și-ți spun stau
Stau lângă tine nu mai plec nicăieri
Și știu că astfel am gândit și ieri și alaltăieri
Și nu am putut rămâne
De aceea dragostea mea poate nu este a mea
Poate doar uneori când suntem mereu mână în mână
Și în palma mea îți strecori inima…inima ta!

Alanya 02.06.2023

Piața Unirii

Dar eu pe cine aștept în orașul meu
Noaptea coboară de pe crengile copacilor tăiați din Parcul Libertății
Uitați ca și noi cei tineri care am fost cândva
Pietre ciudate cu miros de alte vieți venite din alte veri din alte seri
Stau cuibărite într-o geometrie perfectă pe care au așezat un tramvai
Ne prindem de mâini și mergem pe șinele imaginare ale fiecăruia din noi
Coborâm în stațiile care ne plac cel mai mult
Sau dacă nu vrem putem rămâne aici în Unirii
Să bem o bere rece sau o cafea decofeinizată cu gust de trup de fată bronzată sau chiar putem să nu facem nimic
Să stăm doar îmbrățișați eu sprijinindu-mă în tăietura adâncă a claviculei tale
Și să visăm să visăm la copacii tăiați uitați când noaptea coboară
Nopți după nopți
Ani după ani așteptând
Ascultând gândurile venite din inimile orașului meu !

Fotografie realizată de Ioana Pop

Albastru

Eram amândoi eu și îngerul întinși pe nisipul fierbinte și albastru de august
Șifonat din când în când de luna roșie ivită dintr-o aripă a unei păsări însetate izgonite din rai
Stai lângă mine stai
Lună ce în curând te vei face albastră
Albastră de august și tu
Poate vom privi spre cer tu lună cu ochii mai mari decât ai mei
Vom privi cu patru ochi ai mei mai miopi
Și vom zări poate o fereastră să putem trimite pasărea înapoi
Nu se vede nimic îmi șoptește îngerul întinzându-și loțiunea de plajă cu factor 50
De aceea trebuie să te pocăiești să faci cât mai multe fapte bune în lume
Numai așa vei putea duce pasărea cu tine
Dar tu îngere nu poți?
Eu nu am grijă de păsări
Și atunci cine?

Palermo Sicilia 2022

Dacă

Dacă aș avea șapte vieți
Așa cum are săptămâna șapte zile
Într-una din vieți aș așeza vara cu cerul jos, să alerg printre nori și să mă cufund în ei privind cum iarba verde se desprinde din rădăcini și mioapă fiind uneori aș mai zări fluturi
Iar marea m-ar stropi cu ochii ei sărați și argintii picurându-mi frânturi de iubiri fierbinți estivale
Într-una din vieți aș umbla numai desculță fără stivale sau sandale
Ca să pot simți căldura sau asprimea acestui pământ asemenea unui copil
În cea de-a treia să zicem…aș scrie poezii într-una sau poate un pic pe toate clădirile și ruinele rămase ridicate în timp
Așa un fel de Grafitti să le poată citi lumea
În cea de-a patra aș trăi în Tahiti sau Bora Bora sau Filipine doar cu mine
În a cincea viață poate m-aș călugări pentru că aș tânji după pietate sau o scurtă doză de stoicism nu pudoare în vorbărie ci puțină tihnă după ce am făcut în celelalte vieți atâta gălăgie
În a șasea aș pluti prin univers m-aș rătăci în altă zi ca să-mi fie dor de acasă
Iar în a șaptea le-aș crea pe fetele mele pentru că atunci voi fi odihnită și voi putea să le văd mai bine cum se înalță și aș privi doar la ele minunându-mă mulțumită…
Dar iubirea iubirea în care viață e?
Mă întreabă îngerul meu tembel
E peste tot mereu o port, Tu nu o vezi sau ai plecat în altă lume și ești orb, dacă…

Krk Croația ( fotografie realizată de Lara Nuțu 02.08.2023

Poem de duminică

Nu am rostit demult un poem de dragoste
Pentru că nu găsesc suficiente cuvinte
Și totuși e atât de simplu
Privindu-ți încheietura mâinii adâncită în pietrele negre de lavă
Imagine dragă sădită în mine ca și toate apusurile din serile mele care au fost și care or să vină
Nu am găsit consoanele potrivite care să se lege de vocalele gâlgâite pe care le șoptesc atunci când te privesc cum mă privești
Dar știm amândoi că nici un poem de dragoste nu poate fi perfect niciodată
Oricât demult ne-am dori
Întodeauna va fi ceva sau cineva care îl va întrerupe care-l va rupe sau sfâșia în alte forme scrise sau nescrise din alte limbi nevorbite pe care noi nu le vom glăsui niciodată!

Fotografie realizată Ioana Pop 28.02.2023

Dor de mare

Cum stă ea și ascultă tăcută
Cum nu vrea pământul să o sărute și tălpile mele să-i atingă adâncul
Cum o mângâie vântul și gândul meu
Cuvintele atât de aride nu ar stinge dorul de ea
Mereu mereu mă cuprinde
Ca și cum eu aș fi ea
Cum stăm și ne privim ochi în ochi
Ne ținem în brațe
Să nu ne deochi
Să nu ni te miri
Eu plec ea rămâne
O visez îi scriu îi duc dorul
Ea mă așteaptă
Și știe că voi veni din nou
Poate azi
Poate mâine!

Napoli 09.05.2022