Uneori aș vrea să fiu în pielea ta
Să fiu eu vacă,
Să stau, să privesc timpul
Să rumeg iarba de peste tot
Și gura să-mi tacă.
Să alung răutăți, și uri, și lacrimi,
Cu coada vânturând în lung și în lat,
Așteptând văcarul să vină
Să mă ducă la adăpat.
Dar în loc de apă, aș bea doar iubire
Și sufletul mi l-aș umple cu cerul de vară cu stele,cu vânt și ploi repezi
Să mi-l pierd printre ele.
Aș visa toată ziua în verdele pășunii, printre margarete și ciulini,
Aș strivi cu limba tăunii
Ce mă-nconjoară haini,
M-aș tăvăli în noroiul din baltă cu ugerul plin,
Și-aș străbate kilometrii din poartă în poartă cu muget și alin.
Uneori aș vrea să fiu eu în pielea ta,
Să fiu vacă,
Dacă aș putea să mă mai nasc o dată,
Să mă strecor în munți, în înalt,
Să smulg firul ierbii, să-mi scald,
Vocalele și consoanele ițite în zor,
Să mă pierd în strigătul lor plutind printre nori!
