De iulie

Împleticit în iulie
Soarele arde
Vântul mă bate
Și marea îmi prăjește
Sufletul cu artă
În scrum se preface clipa
În val înspumat zbuciumul se duce
Îmi aprind țigara
Ochii mi-i arunc în zarea
Ce-mi aduce liniștea
Până mâine…
Și iar o iau de la capăt
În iulie hoinară
Trupul meu în bronz se toarnă
Cei care mai trăiesc
Își fac bagajele
Și pleacă în vacanță!
Rucsacul meu roșu
Stă aruncat printre stânci
Cete de fete
Cu corp de atlete
Aleargă pe nisipul ud
Oare unde se duc?
Ce n-aș da să fiu una din ele?
Dar sunt pescăruș
Și zbor până sus
Cu gândul meu dus!

Fotografie realizată de Liliana Drăghia , Marea Neagră , România

De iubire și iubire joc de cuvinte

Cât m-am tânguit după iubire,
Ca un saxofon ce jeluie a jazz,
Cât am vrut să rămân vârâtă-n tine
Să te transform într-un obez
De atâta fericire să ți se reverse trigliceridele pe șold,
Trunchiul coronarelor să ți se astupe,
Colesterolul rău să mi te facă orb.
Dar tu, mă ții mereu la dietă
Mă înfometezi să nu te mint,
Mă ții încleștat în îmbrățișare
Și-apoi îmi sfâșii carotida ca un lup,
Și nu ai mai chema,
Și nu ai mai striga pe nimeni
Să înfulece din carnea mea
De parcă s-ar termina nopți și zile
Și nu mă mai poți avea!
Scheletic mă plimb și cerșesc în ani
Și mă dizolv în vara incandescentă ca o lavă
Iubesc, iubesc și-mi construiec de tu mă vrei mereu , o nouă aortă și o nouă cavă, îmi spăl culoarea de pe trup , mă mai înalț cu nouă centimetri , mă îngustez în punte și în maxilar, mă înfățișez cu altă minte și alt har, și am să fiu sfioasă și cuminte!

Festivalul de jazz Timișoara 05.07.2021(fotografie realizată de Petru Cojocaru)

Varianta 2 a poeziei de 39 grade Celsius

Mă strecor lângă trupul tău gol
Lovit de cele 39 de grade de afară
Ignor amețeala lui și deshidratarea,
Transpirația albastră ca marea
Alunecă iubirea mea pe trup
Acum mă știi ca pe o cireașă
Cu gustul roșu și copt
Cu speranța primei înfulecări de mireasă.
Tu mă strivești cu greutatea ta de bărbat,
Revigorat și mahmur de uimire,
Eu mă strecor în suflet și în pat
Încinsă ca un asfalt
Și miros a șoșea neagră de zmoală și fum
În așteptarea ploii din noapte
Și tună
Și bum, bum
Se adună amintiri din veri mai puțin fierbinți cu cireșe mai roșii în noi toți
Și bum, bum
Inima bate
Iar un nebun face proiecte de autostrăzi pe mai departe, iar noi privim năuciți de atâta iubit cum frigiderul dintr-o dată a luat-o razna și gheața dinăuntrul lui se topește și apa rămasă în urma lui , în urma ploii de aseară ne șoptește: o iubește, îl iubești? Oricum nu are importanță iubește, iubește, trăiește!

Rhodos septembrie 2020 ( fotografie realizată de Ioana Pop)

De iulie și leneveală


Pisici întinse pe acoperiș
Uscate de căldură
Stau prinse în toropeala zilei
Bețive,fără băutură.
Și cafeneaua se deșteaptă
În zornăitul alb de ceașcă
Croissantul dă ca să plesnească
Iar pe tejgheaua coaptă
Se brumărește zahărul pe sticlă
Și uite așa uimită
Punând ziarul pe măsuță
Eu te zăresc o clipă.
Îți tremură în inimă țigara
Și fumul în rotocoale se destramă,
Se agață în pernele rotunde
De pe băncuțe și scaunele goale
Și scrumul cade peste tine
Și fierbe-n dimineți cafeaua
Iar eu mă încolăcesc pe vine
Și cred că m-a lovit damblaua

Îmi ard rărunchii, ochii verzi
Iar tu te faci că nu mă vezi
Strivind țigara în cerul gurii.
M-aș apuca și să fumez
M-aș apuca de tot ce-ai cere
Dacă ai vrea pentru o secundă
Să-ți stau în poală și să-ți fiu muiere.
Dar nu,tu, te ridici și pleci
Sorbind o ultimă înghițitură
Lăsând caimacul să rămână
Pe gleznă,
Pe obraz,pe gură,
Întinse stau pisicile pe acoperiș
Întinsă stau și eu , uscată
În toropeala zilei ce a trecut
Sperând să te mai văd o dată!

Fotografie realizată de Liana Pleșa și Nicoleta Diana Ardelean