Noiembrie de ploi și iubire în Amsterdam


Rătăciți in ploaia din Amsterdam
Asteptăm să înflorească laleaua
De un roșu aprins
De sânge, clocotit,
Nestins,
Savurăm prăjiturele
Mititele,
Cu arome de cocaină,
Pudrate din belsug
Cu zahăr brun de trestie
Uitate in ploaia din Amsterdam.
Bărbați grăbiți mă înghiontesc
Trupul meu nu -i ademenește,
Miroase a vară.
Surprinsă rămân
Când iubitului meu ei îi șoptesc vorbe neînțelese la urechea lui bleagă
Astupată cu ceară.
De aceea el îmi zâmbește
Și-mi arată casele înguste cu ferestre fără perdele,
Roțile de cașcaval
Și tablourile gri cu cartofii lui Van Gogh.
De dragoste,de multă dragoste
I-aș reteza și lui urechea
Să rămână și el neuitat
Și rătăcit în ploaia din Amsterdam
Câte un pic …
Plouă acum cu sufletul curat…
Vezi și tu?

Fotografie realizată de Andrada Pătruca

Remember Anne Frank

Doar dulapul Annei
Poate fi luat la întrebări
Poate fi suit pe bicicletă
Și plimbat pe nicăieri
Împreună cu sufletele celor care s-au ascuns de viață
Sub canale sub felinarele goale ale Amsterdamului
În piață.
Eu încă mai cumpăr lalele de culoarea cerului în apus
Mai scriu scrisori prietenilor
Și gândul meu se lasă dus
Împachetez zilele și le pun într-o ladă ca nimeni să nu le vadă
Și mă mai ascund în dulap
Cu speranța că am să scap!

În memoria Holocaustului vreau să precizez că noi românii avem o Anne Frank de Oradea, care a fost gazată pe 17.10.1944 la 13 ani. Amintirea ei este păstrată la Sinagoga Ortodoxă Achvas Rein. Anna a nostră se numea Eva Heyman și a scris un jurnal intitulat “Am trăit atât de puțin”. Ea avea o bicicletă roșie…

Fotografie realizată la Muzeul comunității evreiești din Oradea

Remember Cartierul Roșu

Astăzi vă povestesc puțin despre Amsterdam, patru oameni dragi mie se plimbă acum pe străzile lui, în căutarea… clipei care vine:



Mă plimb prin Cartierul Roșu în noapte
Poate găsesc ceva de vănzare
Sau poate îmi cumpără cineva
O fâșie din inima mea
Albastră indigo și pustie
Poate ofer eu un pantof, un braț,
Sau fac troc în schimbul unui loc sau platz
De stat pe jos
Pe piatra cenușie.
Poate primesc bonus
Pentru răbdare
Pentru strigare
Pentru amnezie.
Uimiți ochii tresar la vederea șirurilor de oameni
Căutători ca și mine
Nu -i văd tulburi și dezgoliți de pudoare,
Ei pălăvrăgesc într-una,
Îmbrăcați în trenciuri de ploaie
Despre bursă, despre copii,
Despre crinii imperiali,
Nimicuri, prostii.
Toți poartă creioane și hârtii
Ei, oamenii nopții scriu poezii!
Am să-mi cumpăr și eu o garsonieră aici,
Cu pat, scaun și noptieră, și o bucătărie chircită într-un colț
Să vin la pensie și să fac negoț
Cu zilele din urmă, cu timpul
Ca un hoț ce îmi fură amintirea
Și iubirea.