Autor / elenalazar28

de elenalazar28

Nu știu

Nu știu care din noi va pleca primul
Sau vom pătrunde în lumea cealaltă împreună aşa cum ne ducem în vacanțe.
De data aceasta ne vom lua doar bilet dus, e și mai ieftin,
Vom avea locurile unul lângă altul,
Nu vom avea valize sau cufere sau poşete sau rucsacuri
În care mai tot timpul înghesuim medicamente pt răul de mare, de înălțime, pentru hipertensiune sau colici,
Calmante și antiinflamatoare.
Eu întotdeauna îmi pun musai o carte
De parcă aș mai citi acolo!
Dar mai ştii?!
Poate acolo voi
găsi toate cărțile din lume
Şi voi găsi toate secundele în care puteam să fiu fericită
Dar m-am agățat de prea puține iubiri.

de elenalazar28

De aproape de sfârșit de iarnă

Privesc cerul grunjos şi fisurat
Parcă iarna s-a întors cu susul în jos
Și şi-a descheiaiat nasturii de la palton
Îi e prea cald
Îi e prea sete de verde de mult verde
Și de cocktailuri cu cireșe și zmeură și soare galben dulce ca de miere
De ploi albastre și mărunte
Și de iubiri furate înspre seară
Și se descalță iarna și de ghetele îmblănite
Și mă aleargă printre stele
Și-şi prinde în tălpile zdrobite de un ultim ger și o falsă promoroacă
Scipiri de argint de lună și mărgele
E dusă rău de tot iarna aceasta
I s-au ars sinapse și conductori
De atâta fericire și căldură
Se frânge tremură și adună tot ce poate
Mă strânge și pe mine în brațe blând
Să nu rămân cumva în urmă
Prinsă în ziuă şi în noapte
Şi așteptând….

Primii ghiocei 2025
de elenalazar28

Scrisoare de Crăciun

Ce faci aici în iarnă?
Boii stau lângă inima ta,
Ochii lor umezi poartă lacrimi după iarba de acasă,
Mieii, stau tăcuți
Niciodată nu vor rosti cuvinte,
Ştiu că vor fi duși la tăiere,
Cuminți îşi coboară privirea fierbinte…
Măcar dacă ar ninge!
Să acopere greșelile străbunilor noștri
Care au uitat să îşi mai ceară iertare de la părinți, de la fii şi fiice
Şi au lăsat sângele să curgă mai departe
Să facă parte din zilele noastre
Și odată cu el au rămas și greșelile…
Voi face același repetiții mereu
Chiar dacă mă închin în altar și încerc să-ți cânt colindul de Crăciun
Pentru că vocea mea nu s-a făcut încă auzită din pântecul mamei
Şi totuși Tu ești aici în iarnă,
Uneori semeni atât de mult cu boii, cu mieii și asinii, cu mierlele și cu vulturii,
Te asemeni în dragoste.
Și eu parcă, încerc să-ți semăn puțin
Mă strădui, dar de cele mai multe ori nu-mi iese
Cum de altfel era de așteptat,
Dar știu că Tu nu mă vei lăsa niciodată pradă tristeții,
Iar eu cred atât de mult asta, încât ți-am pregătit ieslea și în ea am pus viața mea.
Şi ninge și îngerii mei cântă colindul cel alb,
Cel luminat, colindul de nuntă și de iernat,
Cel tainic și mare și roșu și cald
Și noi toți suntem îngeri deodată pe pământ și-n înalt.

de elenalazar28

Sunt femeie

Sunt femeie
Și da am îndoieli am fost înjurată, am primit pumni poate nu doar o dată
Dar am zis stop
Sunt femeie și iubesc tot ce este minunat și vis și realitate în lumea aceasta
Eu am construit eu sunt mamă
Eu sunt iubita pe care o chemi lung și în taină
Eu am grijă de inimi
Le sfătuiesc le oblojesc
Nu sunt perfectă în ceea ce fac
Recunosc de mult ori greșesc
Sunt femeie alerg gătesc scriu poezii citesc spăl grămezi de haine cumpăr tone de hârtie igienică crăciunese și mușcate
Sunt femeie și cam le fac pe toate
Mă bâlbâi râd strig tremur de frig am coșmaruri am dorințe am neputințe facturi de plătit ore de dormit și nedormit
Îmbrățișări calde mângâieri multe
Capricii pomeni Dumnezeu și iubire
Dar astea sunt toate în mine
Uneori le împrumut dar fără dobândă
Însă niciodată nu le uit
Ele ele ele mă definesc ca femeie
Nu mă puteți da deoparte
Eu sunt moarte și viață
Viață și moarte.

de elenalazar28

Ce am mai lăsat?

Ce am mai lăsat din toamnă
Puțin soare pătat de ceața galbenă și subțire ca o coajă de ceapă uitată pe marginea grădinii
Păsări străvezii și înfometate de vară
Alungate în seară de frigul încă îngăduitor
Îmbrățișări cuvinte scrise cu buzele pe trupul iubitului
Ca să nu uite cât de mult îl iubesc
Și multe amintiri din alte anotimpuri
Pe care le împrăștiem peste tot în noi în casele noastre în orașele noastre
În copiii noștri
Sau în copiii pe care nu îi vom avea niciodată
Ce nu vom lăsa din toamnă să plece niciodată
Va fi pentru fiecare alte îmbrățișări alte cuvinte alte săruturi fierbinți de plăcere sau reci de ploaie
Vor fi urmele noastre rămase peste tot pe unde am umblat și vom rămâne mereu
Urmele noastre nu le vom lăsa niciodată
Toamna se va împodobi cu ele ca să fie mai frumoasă mai bogată
Va purta întotdeauna această comoară cu ea

Octombrie Costa Brava
de elenalazar28

Tufe de cardamom

Nu te rog să aprinzi o lumânare
Nu este frig
Nu este ger
Nici noaptea încețoșată nu se așterne
Nici peste ea șaluri de frunze nu coboară
Nici nu te vreau
Nici nu mă chemi
Tu ține lumânarea-n mână
Ca pe un bun de cel mai bun
N-o să arunce nimeni cu pietre
În urma ta când va fi fum
Căci te vei pierde într-o toamnă
Cu norii grei și albi de pene
De penele rămase-n zborul cocorilor albiți de vreme
O toamnă cum n-a mai fost până acuma
Cu gust de cardamom
Sfâșietor de dulce
Și cu mirosul negru de cireșe
Rămase în suflet de astă vară
Prea coapte prea zemoase și prea plânse
Și tu vei fi ca pelerinul
Ce va străbate doar o piață
Zi după zi și oră după oră din seară până-n dimineață
Dar nu te vei ruga și nici mătănii nu vei înșira în calea ta
Vei arde doar iubire și așteptare doar tu și lumânarea ta
Va arde a dor a vise a chemare
În urmă vor porni și alții
Ținând în mâini doar lumânări
Vor curge toamne după toamne
Și-n aste toamne în piață vor înflori tufe albe și verzi de cardamom cu iz ciudat și înțepător ce-l vom purta de acum-nainte în anii care vor veni în somn în veghe și nesomn.

Timișoara octombrie 26
de elenalazar28

Noi, îngerii

După ce și-a desăvârșit creația Dumnezeu a privit înăuntrul omului nedumirit
Parcă îi lipsește ceva
Îngerii l-au aprobat
Așa este
Îi lipsește inima.
Și atunci înainte de a-și savura cafeaua duminică dimineața a suflat a respirat mirat și atât de minunat cum numai El știe să respire a împrăștiat ceața
Din toamna minunată a noului an de facere
Și-n cele trei ceasuri din cele multe ce aveau să vină de atunci încolo
S-a uitat la cer a privit fulgerul și l-a împlântat sub formă de patru spații realizând un grafitti genial
A trimis mările albastre și a înflorit macii purpurii și arțarii bogați
De-a făcut arterele și limfa și venele dar,
Fiecare înger vroia să-și împrumute codul genetic inimii
Cei galbeni i-au dat din puful păpădiei
Să fie ușoară
Cei gri i-au dat sinapsele
Cei de aramă i-au stabilit impulsurile electrice
Cei mai înalți i-au preconizat ritmul
Sinusal curat netulburat decât de vreme supărare sau iubire
Îngerii roz i-au împrumutat rozul fericirii
Iar pe cei albi i-a trimis să vegheze și să repare să aline durerea și suferința inimii iar ei sunt printre noi și văd cel mai bine pentru că ei au ochi peste tot să poată privi în adâncul celei care ne ține în viață: ochi albaștrii verzi cenușii sau negrii
Sau ochi izvorâți din bruma castanelor
Ei se numesc: ………..
Luca Dan Adina Petru Mirela Simina Horea Mihai Cozma Andrei Maria Ioana Elena Constantin Simona Olga Gabriel Alexandru Ramona Gheorghe Alina Anda Claudia Mihaela Diana Ana Adrian….. și pentru cei care nu știu încă îi găsiți la IBCV Timișoara str.Gheorghe Adam nr.13 A.❤️💙

Timișoara 23.10.2024 CardioCulture
de elenalazar28

Noi în octombrie

Dar nici măcar să nu ne atingem
Mai bine vorbim despre poezie în toamna aceasta
Cum se rup norii albaștri pe fâșie
Și se sfâșie
Și cum cuminți ne pregătim ceaiul alb
Eu îl prefer cu miere de albine și o felie sau două de lămâie
Tu ți-l îndulcești mai tare
Și amândoi ținem atât de strâns cănile fierbinți în mâini
De parcă acum ar veni sfârșitul lumii
Și nu mai avem nimic de făcut
Decât să ne bem cuminți ceaiul alb
Și să ne mai aruncăm câte o privire.
Toamna se scutură de brumă și de frunze în tăcere pe străzi
Oare
Câți oameni mai beau ceai
acum?!

Cărturești Timișoara octombrie 2024
de elenalazar28

De toamnă

Ne adunăm iubirile aici în Piața Traian
Și în cinstea lor aprindem lumânări parfumate de la Reminiscent.of
Eu le ador pe cele care miros a gin tonic
Îmi amintesc de vară de vara pustiitoare dinaintea acestei toamne o toamnă care are gust de toamnă autentică
Ție iubitule îți plac cele cu aromă de cafea
Le știi zâmbetul și trezitul în zori lângă mine iubita ta
Să onorăm azi aceste iubiri cu vin cu bere cu cocktailuri cu nume ciudate spumante și amețitoare
Să ne plimbăm unii lângă alții unii cu ceilalți pe pietrele acestea din piață ciugulite de porumbeii psihadelici și gri
Să ne teșim tălpile pe ele
Să fim cât mai vii
Să-i aducem aminte pe cei care la rândul lor au au aparținut acestui loc și poate cu puțin noroc le vom simți prezența le vom continua iubirea
Și vom posta pe insta sau pe alte pagini de socializare imagini ale iubirii cu noi cu ei sau cu alții care vor veni în Piața Traian.

Piața Traian Timișoara octombrie 2024
de elenalazar28

Emoție

Mă alerg pe străzile tale Barcelona
Purtându-ți taurii roșii
Și îngerii cu aripile neterminate
Pe care încă mai stau scoici miriapode iguanele de sticlă al lui Gaudi și porumbeii albi al lui Pablo
Tălpile mele poartă pe Rambla albastrul lui Miro
Și picură la fiecare apăsare iubire.
O, Barca de câte ori te pot privi!
Și de câte ori mă voi întoarce la tine?!
Nu mi-ar ajunge o viață ca să te pot cunoaște așa cum nici eu nu mă știu pe mine.
Tu doar strigă-mă și eu voi veni de fiecare dată așa cum iubitul răspunde chemării iubitei lui întotdeauna.

Barcelona Librăria La Central del Raval 01.10.2024