Lună / octombrie 2024

de elenalazar28

Ce am mai lăsat?

Ce am mai lăsat din toamnă
Puțin soare pătat de ceața galbenă și subțire ca o coajă de ceapă uitată pe marginea grădinii
Păsări străvezii și înfometate de vară
Alungate în seară de frigul încă îngăduitor
Îmbrățișări cuvinte scrise cu buzele pe trupul iubitului
Ca să nu uite cât de mult îl iubesc
Și multe amintiri din alte anotimpuri
Pe care le împrăștiem peste tot în noi în casele noastre în orașele noastre
În copiii noștri
Sau în copiii pe care nu îi vom avea niciodată
Ce nu vom lăsa din toamnă să plece niciodată
Va fi pentru fiecare alte îmbrățișări alte cuvinte alte săruturi fierbinți de plăcere sau reci de ploaie
Vor fi urmele noastre rămase peste tot pe unde am umblat și vom rămâne mereu
Urmele noastre nu le vom lăsa niciodată
Toamna se va împodobi cu ele ca să fie mai frumoasă mai bogată
Va purta întotdeauna această comoară cu ea

Octombrie Costa Brava
de elenalazar28

Tufe de cardamom

Nu te rog să aprinzi o lumânare
Nu este frig
Nu este ger
Nici noaptea încețoșată nu se așterne
Nici peste ea șaluri de frunze nu coboară
Nici nu te vreau
Nici nu mă chemi
Tu ține lumânarea-n mână
Ca pe un bun de cel mai bun
N-o să arunce nimeni cu pietre
În urma ta când va fi fum
Căci te vei pierde într-o toamnă
Cu norii grei și albi de pene
De penele rămase-n zborul cocorilor albiți de vreme
O toamnă cum n-a mai fost până acuma
Cu gust de cardamom
Sfâșietor de dulce
Și cu mirosul negru de cireșe
Rămase în suflet de astă vară
Prea coapte prea zemoase și prea plânse
Și tu vei fi ca pelerinul
Ce va străbate doar o piață
Zi după zi și oră după oră din seară până-n dimineață
Dar nu te vei ruga și nici mătănii nu vei înșira în calea ta
Vei arde doar iubire și așteptare doar tu și lumânarea ta
Va arde a dor a vise a chemare
În urmă vor porni și alții
Ținând în mâini doar lumânări
Vor curge toamne după toamne
Și-n aste toamne în piață vor înflori tufe albe și verzi de cardamom cu iz ciudat și înțepător ce-l vom purta de acum-nainte în anii care vor veni în somn în veghe și nesomn.

Timișoara octombrie 26
de elenalazar28

Noi, îngerii

După ce și-a desăvârșit creația Dumnezeu a privit înăuntrul omului nedumirit
Parcă îi lipsește ceva
Îngerii l-au aprobat
Așa este
Îi lipsește inima.
Și atunci înainte de a-și savura cafeaua duminică dimineața a suflat a respirat mirat și atât de minunat cum numai El știe să respire a împrăștiat ceața
Din toamna minunată a noului an de facere
Și-n cele trei ceasuri din cele multe ce aveau să vină de atunci încolo
S-a uitat la cer a privit fulgerul și l-a împlântat sub formă de patru spații realizând un grafitti genial
A trimis mările albastre și a înflorit macii purpurii și arțarii bogați
De-a făcut arterele și limfa și venele dar,
Fiecare înger vroia să-și împrumute codul genetic inimii
Cei galbeni i-au dat din puful păpădiei
Să fie ușoară
Cei gri i-au dat sinapsele
Cei de aramă i-au stabilit impulsurile electrice
Cei mai înalți i-au preconizat ritmul
Sinusal curat netulburat decât de vreme supărare sau iubire
Îngerii roz i-au împrumutat rozul fericirii
Iar pe cei albi i-a trimis să vegheze și să repare să aline durerea și suferința inimii iar ei sunt printre noi și văd cel mai bine pentru că ei au ochi peste tot să poată privi în adâncul celei care ne ține în viață: ochi albaștrii verzi cenușii sau negrii
Sau ochi izvorâți din bruma castanelor
Ei se numesc: ………..
Luca Dan Adina Petru Mirela Simina Horea Mihai Cozma Andrei Maria Ioana Elena Constantin Simona Olga Gabriel Alexandru Ramona Gheorghe Alina Anda Claudia Mihaela Diana Ana Adrian….. și pentru cei care nu știu încă îi găsiți la IBCV Timișoara str.Gheorghe Adam nr.13 A.❤️💙

Timișoara 23.10.2024 CardioCulture
de elenalazar28

Noi în octombrie

Dar nici măcar să nu ne atingem
Mai bine vorbim despre poezie în toamna aceasta
Cum se rup norii albaștri pe fâșie
Și se sfâșie
Și cum cuminți ne pregătim ceaiul alb
Eu îl prefer cu miere de albine și o felie sau două de lămâie
Tu ți-l îndulcești mai tare
Și amândoi ținem atât de strâns cănile fierbinți în mâini
De parcă acum ar veni sfârșitul lumii
Și nu mai avem nimic de făcut
Decât să ne bem cuminți ceaiul alb
Și să ne mai aruncăm câte o privire.
Toamna se scutură de brumă și de frunze în tăcere pe străzi
Oare
Câți oameni mai beau ceai
acum?!

Cărturești Timișoara octombrie 2024
de elenalazar28

De toamnă

Ne adunăm iubirile aici în Piața Traian
Și în cinstea lor aprindem lumânări parfumate de la Reminiscent.of
Eu le ador pe cele care miros a gin tonic
Îmi amintesc de vară de vara pustiitoare dinaintea acestei toamne o toamnă care are gust de toamnă autentică
Ție iubitule îți plac cele cu aromă de cafea
Le știi zâmbetul și trezitul în zori lângă mine iubita ta
Să onorăm azi aceste iubiri cu vin cu bere cu cocktailuri cu nume ciudate spumante și amețitoare
Să ne plimbăm unii lângă alții unii cu ceilalți pe pietrele acestea din piață ciugulite de porumbeii psihadelici și gri
Să ne teșim tălpile pe ele
Să fim cât mai vii
Să-i aducem aminte pe cei care la rândul lor au au aparținut acestui loc și poate cu puțin noroc le vom simți prezența le vom continua iubirea
Și vom posta pe insta sau pe alte pagini de socializare imagini ale iubirii cu noi cu ei sau cu alții care vor veni în Piața Traian.

Piața Traian Timișoara octombrie 2024
de elenalazar28

Emoție

Mă alerg pe străzile tale Barcelona
Purtându-ți taurii roșii
Și îngerii cu aripile neterminate
Pe care încă mai stau scoici miriapode iguanele de sticlă al lui Gaudi și porumbeii albi al lui Pablo
Tălpile mele poartă pe Rambla albastrul lui Miro
Și picură la fiecare apăsare iubire.
O, Barca de câte ori te pot privi!
Și de câte ori mă voi întoarce la tine?!
Nu mi-ar ajunge o viață ca să te pot cunoaște așa cum nici eu nu mă știu pe mine.
Tu doar strigă-mă și eu voi veni de fiecare dată așa cum iubitul răspunde chemării iubitei lui întotdeauna.

Barcelona Librăria La Central del Raval 01.10.2024