Poem de dragoste pentru Ioana


Dacă te am pe tine mi-e destul,
Pentru că avându-te pe tine, am muuult,
Pentru că atunci când ție îți este sete, apă vreau și eu.
Și când îți este foame, pâinea se înfoaie și dospește în mâinile mele.
Și dacă tu zâmbești, inima mea râde în hohote, copil frumos cu suflet curat și bun.
Iar dacă tu vreodată plângi ( tu nu plângi aproape niciodată și să nu plângi) mă simt sfâșiată, și inundată de toate apele pământului dezlănțuite să iște potopul final.Iar dacă tu nu dormi eu stau trează și năucă implorând noaptea să se ducă, iar zilele le privesc cum se scurg prin inima ta și urc,de fiecare dată în înalt ca să laud ,ce-am primit, ce-am plămădit și am dăruit în aprilie când primăvara s-a grăbit să înflorească tufele de liliac alb și parfumat.
Tu, copil minunat, care mi-ai pus coroana pe cap de m-am făcut împărăteasă în ziua în care te-ai născut.
Din acea zi, tu sângele și carnea mea am învățat să trăiesc.
Pentru toate acestea îți mulțumesc, întâiul meu copil, cu ochi cerești!
Să-mi crești, mereu să-mi crești, fericită, întâia mea fiică!

6 comentarii

Lasă un răspuns către ioanapop89 Anulează răspunsul