Când plouă tu mă uiți
Sau te faci că mă uiți
Eu stau acoperită cu un pled de lână să nu-mi fie frig
Mă ascund și din când în când
Îmi descopăr o mână
Dar tu te faci că nu o vezi
Și atunci când îmi sună telefonul spui
Nu e acasă ea locuiește în toamnă
Și eu am rămas singur și habar nu am să îmi fac un ceai
Nici măcar pliculețele de ceai nu le găsesc
Mereu le schimbă locul
Ca să mi se facă dor de ea
Le-o fi pus pe raftul de sus sau în cutia metalică cu capac de bronz
Nu vreau să o caut să o strig
Ea locuiește în toamnă
Și nici nu știe cât de mult o iubesc