Dragostea mea

Dragostea mea seamănă cu o livadă
Moștenită demult într-o iarnă
Pustiită de rod
Înecată în glod,
Nici ciorile numai găsesc nimic de ronțăit
Și cioroiesc
În infinit
De aceea în viață m-am pus pe treabă,
Am săpat in dragostea mea,
Am curățat pomii
De omizi,păianjeni și larve,
Timizi fluturi au început să zboare
Înmiresmând cerul de parfum și culoare,
Am pus verde de iarbă din ochii mei(chiar dacă toți îi văd căprui,întunecați și mirați)
Iar plânsul l-am adunat în ploi,
Doar curcubeul știu că TU mi-l răsfiri,
Ca o mătanie în zi
Să mă închin,
Să te închin dragoste în fiecare secundă,
Să nu te superi să pleci
Și iarba să crească plăpândă,
Rodul va încolți târziu în mine,
Dar voi fi măr,
păr, cais, vișin, cireș, piersic, nuc, dud, măceș
Doar când tu ești,
Dragoste când tu ești!

Lucia Alina

4 comentarii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s