Când m-am îndrăgostit iar

De când m-am îndrăgostit iar
Mă fac mai duioasă,
Parcă mă întind ca un par,pe care se încolăcește via crudă,
Și parcă îmi vine să fug mereu de acasă
Și n-am habar că mă scufund încet în tine
Cu tălpile să îți cuprind trupul tău cândva tânăr și negru și subțire.
Și mă întind, și mă închid
În inima ta ca o omidă cu zilele ce mi-au rămas,
Să cresc în tine mai departe,
Să pot mult mai târziu , ca să mă nasc,
Într-un sărut, ca și frumoasa dintr-un basm.
De când însă m-am îndrăgostit iar,
În această vârstă mai coaptă,
Mă lovesc amnezii de bătrâni exilați în azil sau rămași pe la poartă,
Dar tot e bine, că demența întârzie măcar în vară
Și uit să o strecor în șoapte, în râs și-n scrumul de țigară.
De când m-am îndrăgostit iar, vorbesc în dodii și iubire, silabele le spun mai rar și eu rămân o frază doar rostită în tine!Privesc spre cer senin și el și eu și mă înalț și zbor mereu, mă rătăcesc în ,,i-ul “ tău de început și mă tot duc , și mă tot duc…

Sighișoara

4 comentarii

  1. Minunat,foarte adevarat este o alta dragoste si iubire la o virsta inaintata mai duioasa, linistita cu mare respect unul fata de celalt. ❤😤🙏frumoasa Fotografie!

    Apreciază

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s