Declarația din 2023

Te știu parcă de-o viață
Parcă eu te-aș fi născut azi pentru mine
De ciudă uneori că nu mă lași să zbor așa cum vreau
Uit să-ți rup cordonul ombilical din mine
Dar amintindu-mi că în cele din urmă doar tu m-ai lăsat să visez
Mă screm și te las să umbli prin lume
Să țopăi vesel să te amuzi și să dansezi
Pentru că atunci când ți-e bine și nu te mai vaiți cât de bătrân ești
De parcă nu am avea același oase și vine și privirile verzi
Ești chiar drăguț și cuminte și-mi vine să-ți cumpăr acadele în parc
Și mere caramelizate și arse
De sărutul din noaptea primului păcat
Și-ți spun smerită și dragă
Vârându-mi șoapta în urechea ta bleagă
Știu că voi rămâne mereu cu tine și-ți voi striga în ziua scurtă de toamnă chiar dacă nu aude nimeni
Că nici mama ta nu te iubește atât de mult
Atât de mult cât te iubesc eu pe tine!

Los Volcanes Natural Park Lanzarote 10 septembrie 2023

Azi

Azi câte se mai întâmplă azi?!
Azi vecina mea casnică sigur va vorbi într-una la telefon
Azi la ora cinci mi s-a stricat vechiul patefon
Cumpărat în piața Mehala cu bani puțini
Puteam să-mi cumpăr la același preț o porție de mici sau un sac de var pentru pomi sau pereți
Tot azi voi sparge doi pitici de ipsos nu ai mei
Și voi fugi fericită
Pentru asta sigur nu voi fi răstignită
Nici pentru păcatul meu josnic de a fugi legal de oamenii pe care nu îi iubesc
Știu sunt nimicuri care-mi tulbură poezia orelor ce se scurg
Așa cum se scurge zerul din brânza dulce strânsă într-un alb tifon
Și tot azi poate îmi voi cumpăra un alt patefon
Nu are importanță cât costă acum
Îi voi spune răspicat vecinei să nu mai vorbească la telefon ducă-se-n morții m… în casă să poarte discuții private
Voi face cadou doi pitici de piatră cu barba lungă și cârlionțată unor necunoscuți
Și voi cădea din nou in păcate
Pentru că VREAU să umblu în raiul de sus desculță cu îngerul meu și el desculț
Nu îl las să plece
De ce?
Pentru că cel mai tare pe lumea asta mă enervează pantofii care mă strâng
Iubirile ce nu durează
Și oamenii care plâng
Azi!

Timișoara toamna

,,Dincolo de mine”

Dincolo de mine stau întrebări
Claie peste grămada de zile de ieri
Și nu știu cum să fac ordine printre ele
Cum să le împac?
Deocamdată tot ce mi-am propus e să beau un ceai fierbinte cu secundele din roșia vară
Sau poate un pahar de vin
Aromat asemenea amurgului în care mă strângeai nebunește la pieptul tău
Într-un început de octombrie pe care l-am pictat de atâtea ori
Încât nici nu mai îmi amintesc
Dincolo de mine așteaptă răspunsuri
Doar să nu cumva să te ferești de privirea mea verde
Doar acum mi-am pus voalul de dantelă brodată
Pe care îți dau voie să-l faci fâșii cu care să legi întrebările care au rămas claie peste grămada de zile de ieri!

30.09.2023 Muzeul Național de Artă Timișoara ( în imagine distinsa doamnă Doina Lemny sau cum ne-a mărturisit dânsa Doiina cu doi de i pentru a nu îi fi pocit numele Doina de la cuvântul doină scriindu-i Larei o dedicație( Lara este născută în aceeași zi cu marele nostru Constantin Brâncuși)