….

Nu sunt sofisticată în iubire
Vreau puțin,
Puțin din mine în tine,
Puțin din tine în mine,
Dar puținul acela să fie viu
Să nu devină neoplasm
Și nici criză de astm,
Nici melanom,
Nici guturai,
Să fie tot ce am și tot ce ai,
Mai bine metastază capricioasă
De dragoste plăpândă
Tumultuoasă,
Dar s-o găsesc mereu la noi în casă,
Să o sărut de noapte bună,
S-o țin și să te țină și de mână,
Să-i spăl șosetele și bluzele de iarnă
Cu soare cald de primăvară
Și să mă macine mărunt cum macini grâul într-o moară,
Să fiu eu pâinea care o rupi
Și o înmoi în vinul dulce,
Duminica și să mă pui pe cruce,
Să crezi mereu că voi veni la tine
Și te voi iubi mai mult și bine!

2 comentarii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s