Bucolică

Să mă chemi în noaptea de iarnă
Sfidătoare
Voi fi,
Voi rămâne pentru tine goală
Ca un ochi de gheață pierdut într-un iezer,
Nici măcar mănușile primite în dar de Crăciun,
Mănușile lungi de piele neagră
Atât de catifelate și moi la atingere
Nu mi le las pe mâini,
Mi-ar fi rușine să te păcălesc în întuneric,
Mi-ar fi teamă de abandon poate, nu se știe,
Ar fi un clișeu de fotografie
Pe care l-aș afișa într-un maraton
De întâlniri matrimoniale de pe facebook
Cu gemete,cu promisiuni,
Că eu sunt alta
Cu minciuni,
De a fi cea din tinerețe.
Am o altă maturitate,
Sinceritate,
Acum,
Dar voi fi la fel de directă
Ba chiar abjectă uneori dacă este cazul,depinde ce îți dorești,
Sau discretă( puțină înțelepciune nu strică)
Voi fi pentru tine ca vinul vechi îmblânzit în ani
Care a adunat atâtea arome
Cu o explozie de simțuri!
Acum la anii mei
Te pot îmbăta,
Dar îți promit că a doua zi nu vei avea nevoie de aspirină sau ciorba acră de potroace
Mereu te vei întoarce,la mine!

6 comentarii

      1. Spiritul Nuti, intr-un decor imaginar, la asta ma refeream. Spiritul poeziei e similar cu eul tau. Si apoi eu nu am gasit partea cu „intalniri pe un site” la propriu, mai degraba imaginativa, „ar fi/as fi”. Nu ma baga in seama, sunt in a 9-a zi de izolare 🙂

        Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s