Astăzi vă voi hrăni
Cu inima mea
Vă voi da firimituri de carne încinsă și stinsă din ea
Apoi, voi zbura!
Voi să luați doar dorul din ea,
Răsfirați-l în zarea albastră și întinsă a lumii
Iubirea mea să ajungă tuturor
Scrisă și liberă asemenea vouă păsări ale cerurilor!
În curând voi pleca într-o altă toamnă
Albastră sau ninsă
Poate toamna polară,
De aceea grăbiți-vă și mușcați sau gustați măcar
E de post,
Are doar lacrimi,zâmbete,brațe firave și lungi ca niște ațe,
Picioare desculțe,
Picioare care mereu aleargă,
Cu glezne subțiri și verzi priviri,
Și cuvinte,
Multe cuvinte
Pentru voi toți,
Cuvinte rostite în nopți, în tăcere, în ploi, în soare și ninsori pline de culoare, dar îngerul meu îmi șoptește:Hei nu-mi este foame deloc,astăzi sunt foc!