În pădurea cea verde mai verde decât ochii tăi
Ai învățat despre dragoste
Ai implorat-o
În rugăciunea ta atunci erați trei
Tu tati Tatăl
Ai scormonit mușchiul cel verde
Mai verde decât pădurea
Care era mai verde decât ochii tăi
Ți-era teamă nu de lama ascuțită a bisturiului
Ți-era teamă să nu strivești mușuroiul de furnici
Mici
Și tu erai mică
Dar nu de frică mică în iubire
Și tu trăiai
Și nu știai cum să-ți răsucești talpa piciorului
Să nu calci vietăți târâtoare și insecte cu ace ca niște săgeți
Ai făcut transfer de cuvinte de lacrimi
Între cer inimă și morminte
Ai primit răspuns și ai mers
Tot înainte
Iar furnicile lui Solomon
Și mirmidonii îți netezeau calea
Zarea ți-o colorau în iubire
Ca tu să nu te mai poți rătăci niciodată
Ca tu să poți zâmbi
Minunat copleșitor de minunat în păduri
Mai verzi decât sunt ochii tăi
Și în fiecare zi
Zâmbetul tău să stârnească minuni!
