Ultimul țipăt al iernii
Pătrunde în noi
Pasăre rănită ciupilită cu umerii goi
Ploi ploi
Mă strecor în iubire
Mă mir cum de ea
Mă țintuie cu privirea
Mă soarbe mă vrea
Mă pătrunde mă ia și apoi mă lasă grea
Borțoasă mă tângui
Că am să cresc copiii singură
Și tu iarnă nu ai să-i vezi
Vor crește în vară în cuiburi
De rândunele și berze moțate
Vor învăța să trăiască se vor zbate
Și într-un târziu vor zbura mai departe
Cu un nou fâlfâit și gâlgâit de bucurie
Iarna viitoare ce se va mai întâmpla
Oare ce o să fie…ce ultime noi voci vor vui cine va știi

Frumoasa poezie 😘
ApreciazăApreciază
Mulțumesc Mary😘😘😘
ApreciazăApreciază