Știu că vrei, că poți
Să vindeci inimile toate,
Știu că nu dormi și priveghezi în ceas de zi,în ceas de noapte,
Știu că-ți întinzi sufletul cât mai mult
Să poți cuprinde totul în cuvânt,
Că inima ta bate aiurea și ea
Când bate inima mea,
Inima lor,
Inimile tuturor,
Și le convertești în ritm sinusal
Purtând-o pe val,
Purtând-o spre cer spre pământ,
Spre stele spre gând,
Dar inima ta primește câte-o secundă din inimile noastre în dar,
Las-o puțin să iubească și ea,
Să se odihnească,să privească
Spre cer, spre pământ,
Să cuprindă frumosul și tihna în gând,
Să nu alerge de nesomn și priveghere,
Să privească spre stele,
Să fie în apusul cât mai târziu al vieții una din ele!