De mai!

In lanul de lucernă,

Vaca păștea,

Numai ea, eternă

Mugea

Lucerna înflorea,

Ca o stea liliachie,

Străvezie.

În ea Calea Lactee

Dansa, pustie.

Universul plin de vaci

Plutea

Și maci

Și raci

Împleteau nocturne

În lume,

Aruncate,

Adunate

În infinitul albastru,

Sihastru,

Al sufletului me

În lanul de lucernă,

Greierii coseau simfonii,

Vii,

Negrii și amari,

Călători printre nori,

Adunau tijele mov,

Tijele roz,

De lucernă.

Iar vaca, eternă

Mugea

Și eu și ea,

Știam că lumea mergea,

Tăcută, vuind,

Strigând și asurzind,

Mută,

Pe drumuri lungi,

Și întortocheate,

Alese și înfundate,

Căutând înțelesuri

Și taine și enigme

Și nimeni nu se oprea să privească

Lucerna ce înflorea,

Liliachie ca o stea…

2 comentarii

  1. În aceeași limbă Toată lumea plânge În aceeași limbă Râde un pământ. /Ci doar în limba ta Durerea poți s-o mângâi, Iar bucuria S-o preschimbi în cânt. În limba ta Ți-e dor de mama, Și vinul e mai vin, Și prânzul e mai prânz. Și doar în limba ta Poți râde singur, Și doar în limba ta Te poți opri din plâns.
    Versurile nu îmi aparțin, dar cred că te descriu cel mai bine. Am trecut de la râs la plâns, de la o stare la alta… Și pe alocuri… m-am regăsit…

    Apreciază

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s