Putem să trăim împreună în orașul acesta
Dar cum altfel de până acum?
Mă doare când văd mucuri de țigară nearse pe drum
Măcar de s-ar fuma timpul
La un pahar de gin vinerea seara în Piața Traian
Și pe urmă luându-mă în brațe
Pentru că tu ești puternic
M-ai duce pe str. Ion Creangă și m-ai chema în surdină să-ți fiu dragă și plină de seva ta
Poți să și strigi
Se strigă în cartierul meu
Dar atât de frumos atât de intens cântec purtat de câinii pierduți la poarta parohiei sârbești
Și în fiecare iarnă să-mi cumperi lumânări albe cu fitil tare de lemn
Lumânări Reminiscent of Champagne& Resolutions
Să le aprindem de fiecare dată când vedem cu ochii nopții și ai iubirii
Străzile inundate și casele ciudate și nespus de mirate ale cartierului
În care în brațe mă porți tu pe mine!