Dragostea

Dragostea e atunci când eu plec în vacanță fiind lefteră sau înglodată în datorii uitând să mă mai reîntorc acasă
Dansând pe malul mării cu un străin pe melodii
Pe care le ascultam doar noi
Dragostea e atunci când tu mă arunci în piscină
Și te uiți după mine cum mă scufund încet
Iar disperarea mă cuprinde
Când creierul meu neoxigenat are iluzia unui corp transformat în fluture
Dar vai cât de frumos e colorat!
Dragostea e atunci când de toate cele trecute goi
Ne îngropăm amândoi
Ținându-ne doar de mână
Și privind mesele interminabile cu colivă și țuică
La care stau atâția oameni pe care nici nu-i știm
Și nici nu ne știu
Au venit doar pentru că au auzit sau au văzut la știri despre așa zisa tragedie
(Ea a alunecat pe marginea piscinei a căzut cred că s-a lovit la cap nu au dat detalii despre raportul medicului legist el a sărit să o salveze nu nu știa ea să înoate ce trist păcat că au murit)
Iubitule cred că renunțăm la priveghi și alte reguli de pomenire
Anunțuri pomeni și nemurire
Ne ajunge câtă dragoste avem!

Heaven Timișoara(fotografie realizată de Petru Cojocaru)

2 comentarii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s