Maria

Azi ai tu știi câte primăveri ai
( Nu se cuvine să le număr eu)
Azi ridici cupa de șampanie plină
Și câte cupe vei mai ridica
Sute să fie!
Azi vei zâmbi cum numai tu știi să zâmbești
Cu soarele în ochii tăi
Și luna ascunsă în inimă
Populată de iubirile mari și mici de culorile curcubeului răsfrânte mereu
Azi vei vorbi doar despre tine
Azi vei îmbrățișa și vei fi îmbrățișată
Fie ca azi și de acum înainte să te sărute mereu viața cu bucurie și dragoste
Azi vor cânta doar pentru tine păsările cerului
Și azi vei cânta și tu cu ele
Fie ca azi și de acum înainte să-ți întinzi aripile și să zbori așa cum numai tu știi să o faci!

Mama ( o poezie pentru mame)

Nu mai striga mama
Nu mai plânge
Nu mai zi absolut nimic
Da, e totul OK mama
Nu mă mai întreba
Nu mai pot
Vezi-ți de viața ta mama
Nu mai munci atât de mult
Ți-am spus
Ți-am trimis mesaj
Ți-am scris pe Insta Treads Whatsapp
Ți-am repetat
Mi-ai repetat
E de ajuns
De ce am plecat
De ce ai plecat
Frig soare râs plâns
Floare
Ce frumoasă floare
O îmbrățișare era de ajuns
Mama mea niciodată nu moare
Sau moare?
Ce trist!
Ea e unica frumusețea bunătatea ajutorul meu sprijin putere înțelegere
Ea e mama
Mama mamei mele
Mama mamei mamei mele
Mami mamita iubita mère maman
Cea mai iubită şi minunată mamă eu am….
Și tu şi el şi ea și lumea e toată e cuprinsă în mame
Să nu mi-o iei Doamne Doamne

E mama în mine
E mama mamei mele în mine
Sunt două mame în mine
Sunt mai multe mame
Mama primului copil
Mama copilului nenăscut
Mama care a uitat să mai fie mama
Și a devenit poezie.