Tu mă strigi precum nou născutul mama
Tu mă alinți precum condamnatul la moarte rostește ultimul cuvânt
Tu mă iubești ca și când
Ca și cum
Ca și cine
S-ar îngropa oasele mele în curând pline
Nu locuiește în mine tristețea
Am împrumutat-o pe termen limitat
Iubirii i-am făcut pat
Din inima mea
Întinde-ți mădularele obosite
Și alintă-te cuminte
Ca și cum
Ca și unde
Ca și când
Ea s-ar opri în gând
În cel din urmă gând
Asistolă curbată
Ca o gaură neagră
Ce îngurgitează tot
Și n-ar mai rămâne nici amintiri nici urmă de mine.
Tu mă chemi pe numele meu
Dar îți răspunde o altă femeie ca și cine și de ce?