Eu n-am fumat niciodată hașiș

Și nici n-am prizat cocaină

Poate am știut că n-am nici o vină

Și nimic de descris

Despre sufletul meu trist.

În schimb m-am îmbătat cu iubire

La început în doze mici

Apoi, tot mai mult, dependentă

Până i-am cunoscut nevoia stringentă

De a devora totul, până la epuizare

Făcând-o să crească în mine mai mare

Și acum privind în urma anilor trecuți

Voi ști și eu și narcomanii

Că vom avea toți un culcuș

De pământ negru și aspru

Sau vom fi puși

În urnă de alamă

Strigând toți într-un cor

De ce nu m-ai iubit tu, mamă?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s