Îl priveam pe Goethe

Admirându-l

Își mânca gânditor cârnații

 Albi

Împăturați în manuscrise învechite

Stătea pe o bancă de piatră

Bombardată,

De timp,

De aliați.

Când și-a sfârșit prânzul

A dispărut în mulțimea de bărbați

Îmbrăcați în costume și cravate

Angajați

Ai băncilor din piața centrală

Împodobită cu blocuri înalte

De sticlă și smoală.

Încerc și acum să-mi aduc aminte

Cu ce era încălțat poetul

Oare purta pantofi de piele

Sau converși

Adidași Nike

Sau espadrile

Sau plecase desculț

Pe străzile din Frankfurt pe Main

Pierdut printre zile?