Vara mă strigă
Hei Elena de ce stai acasă?
Îngerul se miră și-și împachetează cămașa de noapte
Se duce în baie se spală pe dinți
Și îmi spune printre gargarele cu apă de eucalipt
Are dreptate suntem prea cuminți
Cine îngere, cine ?
Vara! Ne cheamă fierbinte sugrumată în dogoare
Nu ne dă ploaie ne trimite la mare
Să stăm lungite în soare
Să răsfoim ultimele apariții
De exemplu ,, Lămâi, cărți și prieteni”
Ai citit-o?Nu?! Eu și acum o citesc noaptea pe îndelete.
Dar tu nu știi să citești îngerul meu
Tu doar iubești iubești
Și mie îmi repeți ca o moară stricată
Iubește fii îndrăgostită
Măi fato!
Păi vezi! hai să fugim să nu mai muncim
Să ne jucăm să ne îndrăgostim
Să lenevim și să privim
Marea cum scaldă zilele ce vin!