Să-ți spun de noaptea asta care vine
În care înveți și tu de bine și de iertare și iubire
Dar o iubire care ține
Nu e ca fulgul de zăpadă ce se topește pe hârtie
În noaptea asta ni se aduce cuvânt și legământ și bucurie
Şi promisiunea de a cunoaște
De a şti
De a fi
În veci să fie.
Cum mama îşi ține pruncul în brațe și nu i-ar da drumul în lume și l-ar ascunde doar de lacrimi și lacrimile i le-ar lua drept urme a drumurilor de-ar străbate toate ținuturile toate şi de-ar aduce doar dreptate și în dar lumina Lui asupra noastră
Și în noaptea asta în care doar suflete ce nu cuvântă stau drepte treze ca o lumânare și sufletul din ele cântă
Colind de aducere aminte colind ce numai mamele îl cântă
Colind de bucurie mare
Ce doar în iarnă se mai cântă
Și care picură iubire cum picuri albi se adună de prin ceruri
Și inima ni se aprinde
Și peste noi frumos mai ninge
Și plânsul mamelor se stinge
Și pacea în suflete ne atinge
Și lerui ler și iarăși lerui
Atunci și acum și azi și ieri.