E atâta liniște în lume
Și liniștea aceasta ne cuprinde pe toți
Se plimbă îngeri cu plete albastre în care cu două roți
Pe dunga din marginea eclipsată de cer
Și presară flori albe și roșii
Pecetluind cărări de mister
Ard păsări în somnul de amiază
Sufocate fără strigare
Le prind trupurile negre de smoală
Să le alint și mi le pun în poală
Să le oblojesc răni care nu dor
Nimeni nu aude cântecul meu
Nimeni nu a văzut niciodată cum se stinge o pasăre arsă
Nimeni nu știe cărarea cu flori
De aceea le spun îngerilor să pornească degrabă
Să împrăștie peste tot semințele
roșii și albe
Să cânte să strige să cheme toate păsările cu numele meu!