Și ne-am pus două stele pe ochi
Eu steaua Eta Carinae
Să luminez mai cu foc
Și ne-am pus două scoici albe pe urechea dreaptă
Tu să mă auzi mai bine
Când șoptesc multe vorbe de femeie gândindu-mă la tine
Și ne-am pus mănunchi de spice galbene grele pe mâini
Așa ca niște bătrâni gata să fie incinerați
Dar pentru asta ar trebui să devenim unul față de altul străini
Sau să fim lepădați
Într-un azil cu nume de casă de pompe funebre cu niște titluri de poeme
,,Duios Anastasia trecea”
Dar e nuvelă iubito
Știu dar mă făceam că nu știam
Mi-am pus numele meu pe inima ta
Iar tu la fel ai făcut
Așa ca un inel de tinichea
Demult tare demult
Să știu că mă iubești
Și am știut că e destul deocamdată
Că nu mai e nevoie de altceva
Că ești pentru mine jumătatea jumătate dintr-un întreg incomplet
Și eu, și eu sunt pentru totdeauna a ta!